Data de expirare nu este singurul indiciu că nucile nu mai sunt bune de consum. Din contră, nucile se numără printre puținele alimente care pot fi consumate și la un an după deschidere, fără să mucegăiască vizibil, fără miros puternic și fără modificări evidente de aspect. Tocmai de aceea, ele se află pe lista alimentelor consumate cel mai des alterate, fără ca oamenii să își dea seama.
Spre deosebire de fructe sau lactate, nucile nu „avertizează” clar atunci când nu mai sunt potrivite pentru consum. Alterarea lor este silențioasă și începe la nivelul grăsimilor naturale, care oxidează în timp. Gustul devine amar sau fad, iar valoarea nutritivă scade considerabil. Pentru că procesul este lent, multe persoane continuă să le mănânce mult timp după ce ar fi trebuit aruncate.
Problema nu ține doar de gust. Nucile râncede pot provoca probleme digestive și își pierd proprietățile care le fac un aliment sănătos.
Toate tipurile de nuci conțin uleiuri naturale sensibile la căldură, lumină și oxigen. Acești factori accelerează oxidarea grăsimilor, proces cunoscut sub numele de râncezire. Nu se întâmplă brusc, ci treptat, motiv pentru care termenul de valabilitate nu este o simplă formalitate, ci un reper al calității maxime.
Nucile proaspete au un miros neutru sau ușor plăcut. Când grăsimile încep să se degradeze, apare un miros acru, înțepător sau chiar ușor chimic. Indiferent dacă au fost păstrate în cămară sau la frigider, mirosul este unul dintre cele mai sigure semne că nucile nu mai sunt bune de consum.
Chiar dacă mirosul nu este foarte evident, gustul spune adevărul. Nucile râncede au un gust amar, iute sau un postgust neplăcut care poate strica instant orice preparat. Dacă aroma nu mai este blândă și naturală, cel mai sigur este să le arunci.
Nucile proaspete sunt ferme și crocante. Dacă devin moi, gumoase sau excesiv de uleioase la atingere, este un semn clar că și-au pierdut calitatea.
Apariția petelor, a umezelii sau a mucegaiului vizibil indică faptul că nucile nu mai sunt sigure pentru consum. Chiar dacă mucegaiul pare localizat, el se poate răspândi invizibil în interior.
Nu doar gustul amar este problematic. Uneori, nucile devin complet fade, semn că grăsimile și nutrienții s-au degradat. Chiar dacă nu par stricate, ele nu mai aduc niciun beneficiu nutrițional.
Chiar și păstrate corect, nucile au o durată limitată de viață. După această perioadă, riscul de oxidare crește semnificativ.
Migdale: aproximativ un an în cămară, peste doi ani la frigider și chiar mai mult la congelator.
Nuci: mai sensibile – câteva luni în cămară, aproximativ un an la frigider, până la doi ani la congelator.
Alune de pădure, caju, arahide: 3–6 luni în cămară, un an la frigider, până la doi ani la congelator.
Fisticul în coajă: rezistă mai mult decât cel decojit; congelarea este ideală.
Nucile macadamia și pecan: necesită atenție sporită, deoarece conținutul ridicat de grăsimi le face să se altereze mai rapid.
Nucile trebuie păstrate într-un loc uscat, răcoros și ferit de lumină. Recipientele ermetice reduc contactul cu oxigenul și încetinesc procesul de alterare. Dacă nu le consumi frecvent, frigiderul sau congelatorul sunt cele mai bune opțiuni. Congelarea nu afectează semnificativ gustul, dar prelungește considerabil durata de viață.
De multe ori, pericolul nu se vede și nu se simte imediat. Tocmai de aceea, nucile pot deveni o „otravă tăcută” în cămară dacă nu sunt verificate cu atenție înainte de consum.
Sursa: citymagazine.si
Sursa foto: Shutterstock