Magneziul este un mineral esențial pentru funcțiile musculare și nervoase, sănătatea oaselor și a inimii. Fiind insuficient prezent în alimente, suplimentele cu magneziu sunt tot mai utilizate. Totuși, acestea pot interfera periculos cu anumite medicamente, reducând eficiența tratamentului sau provocând efecte adverse serioase. Iată cinci categorii de medicamente de evitat concomitent cu suplimentarea cu magneziu.
Antibiotice precum doxiciclina, minociclina, ciprofloxacina și levofloxacina trebuie luate la cel puțin 2–6 ore distanță față de magneziu. Magneziul se leagă în stomac de aceste medicamente, formând complexe insolubile care reduc semnificativ absorbția lor și pot conduce la tratamente incomplete, cu riscul dezvoltării infecțiilor netratate sau agravate.
Alendronatul sau risedronatul — utilizate pentru întărirea oaselor — își pot vedea eficacitatea redusă în prezența magneziului. Se recomandă așteptarea a 30–60 de minute după administrarea acestor medicamente înainte de a lua magneziu, pentru a evita interferența și a menține protecția osoasă.
Amlodipina, diltiazemul sau verapamilul, combinate cu magneziul, pot produce o scădere periculoasă a tensiunii arteriale, cu simptome precum amețeală, bătăi neregulate ale inimii sau chiar leșin. Este esențial ca pacienții să-și consulte medicul înainte de a începe suplimentarea cu magneziu.
Atenție la diferențele dintre tipurile de diuretice:
Diureticele de tip loop (ex. furosemid) și tiazide (ex. hidroclorotiazidă) pot duce la scăderea nivelului de magneziu. În acest caz, suplimentarea poate fi recomandată, dar trebuie supravegheată de un medic.
Diureticele economisitoare de potasiu (ex. spironolactonă) pot determina creșterea periculoasă a magneziului în sânge (hipermagneziemie), atunci când sunt combinate cu suplimente de magneziu. Poate rezulta dezechilibre electrolitice grave, slăbiciune musculară și tulburări de ritm cardiac.
Levotiroxina are nevoie de un mediu optim de absorbție. Magneziul poate reduce absorbția hormonului tiroidian, scăzând eficiența tratamentului. Se recomandă administrarea levotiroxinei pe stomacul gol, dimineața, și amânarea magneziului cu cel puțin 4 ore după, pentru a evita interferențe.
Administrarea simultană a suplimentelor de magneziu și a unor medicamente poate avea consecințe serioase:
Tratament ineficient (antibiotice, levotiroxină, bisfosfonați).
Tensiune arterială periculos de scăzută sau aritmii (blocante de calciu, hipermagneziemie cu diuretice).
Dezechilibre electrolitice grave, cu risc de crize cardiace și alte complicații.
Informează medicul sau farmacistul despre toate suplimentele pe care le folosești.
Respectă intervalele recomandate între medicamente și magneziu (de la 30 de minute la 6 ore, în funcție de tipul de tratament).
Monitorizează-te: verifică tensiunea arterială și eventualele simptome nedorite (amețeală, slăbiciune, bătăi neregulate).
Suplimentele cu magneziu pot fi benefice, dar combinarea lor cu anumite medicamente — precum antibiotice, tratamente pentru osteoporoză, antihipertensive, diuretice sau hormoni tiroidieni — poate duce la efecte adverse grave. Pentru siguranță, efectuează o coordonare atentă între orele de administrare și cere mereu sfatul unui profesionist medical.
Sursă foto: Shutterstock