Într-o lume în care alegerile alimentare influențează direct sănătatea creierului, medicii neurologi atrag atenția asupra unor produse consumate frecvent de români, dar care pot avea efecte negative asupra sistemului nervos. Deși par inofensive, aceste alimente pot contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive și la apariția unor afecțiuni neurologice serioase.
Margarina, un substitut des întâlnit al untului, este bogată în grăsimi trans, substanțe dăunătoare care afectează sănătatea vaselor de sânge din creier. Consumul frecvent de astfel de grăsimi este asociat cu un risc crescut de demență și boli neurodegenerative. Neurologii evită complet acest produs, recomandând în schimb grăsimile naturale, precum uleiul de măsline extravirgin.
Zahărul rafinat în exces, mai ales din băuturile răcoritoare, afectează grav sănătatea cerebrală. Studiile arată că un consum constant de zahăr poate duce la inflamații în creier, probleme de memorie, somn agitat și chiar un risc crescut de Alzheimer. Băuturile dulci suprasolicită pancreasul și dezechilibrează sistemul nervos, motiv pentru care neurologii le evită cu desăvârșire.
Cartofii prăjiți, alături de alte alimente tip fast-food, sunt bogați în grăsimi saturate și sare, un duo periculos pentru creier. Acestea contribuie la îngroșarea vaselor de sânge și reduc oxigenarea creierului, afectând concentrarea și claritatea mentală. Neurologii recomandă gătirea la cuptor sau la aburi și evitarea prăjelilor.
Mulți consumatori folosesc pudră proteică pentru sport sau slăbire, dar unele produse conțin îndulcitori artificiali, coloranți și conservanți care perturbă echilibrul florei intestinale. Aceasta influențează producerea neurotransmițătorilor, iar un dezechilibru în intestin se poate reflecta în anxietate, depresie sau tulburări cognitive.
Chiar și în cantități moderate, alcoolul acționează ca o neurotoxină. Neurologii evită complet consumul regulat de alcool, inclusiv berea, întrucât acesta poate afecta comunicarea între celulele nervoase, duce la pierderi de memorie și contribuie la declinul cognitiv accelerat.
Cafeaua decofeinizată este adesea obținută prin metode chimice, cu solvenți precum clorura de metilen. Deși nivelul de reziduuri este mic, expunerea frecventă la acești compuși poate avea efecte nocive asupra sistemului nervos. De aceea, neurologii preferă fie cafeaua naturală, în cantități moderate, fie variante decofeinizate obținute prin metode naturale (cu apă sau dioxid de carbon).
Neurologii subliniază importanța unei diete curate, bazate pe alimente neprocesate, bogate în antioxidanți, acizi grași Omega-3, vitamine din complexul B și alți nutrienți esențiali pentru sănătatea creierului. Alegerea conștientă a alimentelor nu doar că susține funcționarea optimă a sistemului nervos, ci poate preveni boli grave precum Alzheimer, Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale.
Sursă foto: Shutterstock