Nicolae Ceaușescu rămâne una dintre figurile cele mai controversate ale istoriei României. Pentru unii, a fost un lider autoritar, responsabil de izolarea țării; pentru alții, un simbol al independenței politice în fața URSS. Dincolo de imaginea oficială, viața sa ascunde episoade surprinzătoare – unele necunoscute publicului larg.
Deși data sa oficială de naștere a fost 26 ianuarie 1918, documentele arată că Ceaușescu s-a născut, de fapt, pe 23 ianuarie. Istoricii susțin că modificarea a fost intenționată pentru a evita suprapunerea sărbătoririi zilei sale cu manifestările dedicate Unirii Principatelor Române.
Ascensiunea sa a fost rapidă: la 30 de ani devenea subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar un an mai târziu – ministru adjunct al apărării. Surprinzător, aceste funcții au venit fără ca el să fi făcut vreodată armata.
Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la Revoluția din Octombrie, Ceaușescu a făcut parte dintr-o delegație oficială trimisă la Moscova. Aeronava IL-14 care îi transporta s-a prăbușit pe Aeroportul Vnukovo, după ce a lovit crengile unor copaci din cauza vizibilității reduse și a erorii de pilotaj. Patru persoane au murit pe loc, printre care și Grigore Preoteasa, secretarul CC responsabil cu propaganda.
Ceaușescu a scăpat cu viață, suferind doar contuzii și zgârieturi, iar raportul medical sovietic nota că „starea generală era satisfăcătoare”.
Viitoarea sa soție, Elena, l-ar fi cucerit la un concurs de „frumusețe” muncitorească, unde Ceaușescu ar fi intervenit pentru a-i asigura victoria. Liderul comunist era, de asemenea, un fan al filmelor polițiste americane și urmărea cu interes serialul Kojak, beneficiind de săli de proiecție private în toate reședințele sale.
În 1983, în Harghita, Ceaușescu a împușcat un urs a cărui blană a obținut cel mai mare punctaj înregistrat vreodată la Expoziția Internațională de Vânătoare de la Brno.
Trofeul fusese pregătit cu tehnici speciale care măreau artificial dimensiunile blănii, ceea ce a determinat ulterior interzicerea unor astfel de metode. Recordul a rămas astfel de neatins.
Deși regimul său a restricționat activitatea religioasă, Ceaușescu a sprijinit financiar mănăstirile românești din Muntele Athos, inclusiv cu o donație de un milion de dolari. La înmormântarea părinților săi, a respectat toate rânduielile ortodoxe și a ridicat o biserică în Scornicești. În ultimii ani, ar fi dorit să fie mumificat, asemenea lui Lenin, într-un mausoleu impunător din București – plan care nu a mai fost realizat.
În 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al Republicii Socialiste România, moment marcat printr-o ceremonie cu totul neobișnuită pentru un stat comunist: i-a fost înmânat un sceptru prezidențial inspirat de cel al regelui Ferdinand I, dar decorat cu simbolurile Partidului Comunist Român.
Sursă foto – Profimedia