Mirosul acestor alimente populare în timpul sarcinii crește riscul de obezitate a fătului. Descoperirea făcută în urma unui nou studiu

Max Planck Institute for Metabolism Research, propune o ipoteză provocatoare: expunerea fătului la mirosuri asociate alimentelor bogate în grăsimi ar putea modifica predispoziția metabolică a urmașilor, chiar dacă mamele mențin o dietă echilibrată. Deși studiul a fost făcut pe șoareci, rezultatele ridică întrebări privind rolul pe care-l are mirosul, nu doar al celor nutriționali, în programarea metabolică timpurie.

Legătura dintre mirosul alimentelor și riscul de obezitate transmis fătului

Cercetătorii au administrat șoarecilor gestanți o dietă săracă în grăsimi, dar aromată cu mirosuri de tipul celor provenite din slănină sau alte produse grase. Interesant este faptul că metabolismul mamelor a rămas stabil, însă descendenții au prezentat, ulterior, o sensibilitate crescută la diete hiperlipidice, dezvoltând obezitate accentuată și rezistență la insulină, un indicator timpuriu al diabetului de tip 2.

Analizele neurobiologice au evidențiat transformări ale circuitelor dopaminergice, implicate în recompensă și motivație, precum și ale neuronilor AgRP, responsabili de reglarea foamei și metabolismului sistemic. În esență, structurile cerebrale ale puilor au început să semene cu cele observate în mod obișnuit la animalele obeze, deși mamele rămăseseră sănătoase și normoponderale.

Recomandări

Trucul genial care reduce cheltuielile la căldură iarna. Mulți români procedează așa

Cum îți dai seama dacă peştele pe care îl cumperi din supermarket este proaspăt

Citește și: Cât e normal să te îngrași în sarcină și ce impact are greutatea ta asupra fătului

Rezultatele sugerează că mirosurile transmise fetal, fie prin aportul alimentar matern în perioada de gestație, fie ulterior prin laptele matern, pot acționa ca un factor biologic cu impact de durată asupra comportamentului alimentar și al răspunsului metabolic. Mai mult, activarea artificială a circuitelor neuronale asociate mirosului de grăsimi în perioada neonatală a fost suficientă pentru a declanșa obezitate la maturitate.

Totuși, autorii subliniază un aspect esențial: expunerea pasivă la mirosuri nu a indus aceleași consecințe; ingestia substanțelor aromatizante a fost necesară pentru ca efectele să se manifeste. Această nuanță impune prudență în interpretare. De altfel, unele dintre aromele utilizate coincid cu aditivi alimentari prezenți deja în numeroase produse ultraprocesate, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre posibila lor influență asupra sarcinii în context uman.

În stadiul actual, concluziile nu pot fi extrapolate direct la oameni fără dovezi suplimentare. Totuși, ipoteza unei legături între stimulii olfactivi transmiși în perioada perinatală și programarea metabolică merită o evaluare sistematică, mai ales având în vedere prevalența globală a obezității infantile. Echipa de cercetare insistă asupra necesității unor investigații suplimentare pentru a clarifica modul în care consumul acestor substanțe aromatizante ar putea influența dezvoltarea timpurie și riscurile metabolice pe termen lung.

În principiu, studiul deschide un teren de reflecție care depășește paradigma tradițională a dietei materne, sugerând că mediul senzorial prenatal ar putea avea un rol mai amplu decât s-a presupus până acum.

Foto: shutterstock