Atacurile de cord au fost mult timp puse pe seama colesterolului crescut, a fumatului sau a stresului, însă o serie de cercetări recente aduc în discuție un factor surprinzător și mai puțin cunoscut: bacteriile din cavitatea bucală. Aceste microorganisme, deși aparent inofensive, pot migra în sânge și se pot fixa în arterele inimii, unde contribuie la formarea unor plăci instabile ce pot declanșa infarctul miocardic.
Studiile arată că bacteriile de tip viridans streptococci, foarte comune în cavitatea bucală, pot pătrunde în fluxul sanguin prin gesturi cotidiene: periajul dinților (mai ales dacă gingiile sunt inflamate), vizitele la stomatolog sau chiar masticația. În mod normal, organismul reușește să le elimine, însă o parte dintre ele se fixează în plăcile aterosclerotice și formează biofilme – colonii bacteriene greu de detectat și extrem de rezistente.
Deși pot rămâne inerte ani întregi, biofilmele bacteriene se pot activa în momente de inflamație. În aceste situații, reacția imunitară slăbește structura plăcilor de aterom, făcându-le mai fragile și susceptibile de a se rupe. Rezultatul poate fi blocarea bruscă a unei artere coronariene și apariția unui atac de cord.
Analize efectuate pe pacienți care au suferit infarct au arătat că bacteriile erau active exact în zonele unde plăcile se fisuraseră, iar enzimele produse de organism contribuiau la deteriorarea țesutului arterial.
Încercările de a preveni atacurile de cord cu antibiotice nu au dat rezultate. Motivul este simplu: bacteriile din biofilme sunt „adormite” și protejate de un strat care le face rezistente atât la antibiotice, cât și la atacurile sistemului imunitar.
„Inflamația cronică declanșată de biofilme este un factor invizibil și persistent, pe care tratamentele clasice nu îl pot controla”, subliniază cercetătorii.
Specialiștii atrag atenția că pacienții cu igienă orală precară prezintă un risc mai mare de infarct. Prevenția modernă a bolilor cardiace trebuie să includă, pe lângă controlul colesterolului și al tensiunii arteriale, și o igienă dentară corectă:
periaj de cel puțin două ori pe zi, cu tehnică adecvată;
folosirea aței dentare și a apei de gură;
vizite regulate la medicul stomatolog, pentru prevenirea gingivitei și parodontozei.
În viitor, cercetătorii explorează terapii capabile să vizeze direct biofilmele bacteriene, însă până atunci, igiena orală rămâne o armă esențială în protejarea inimii.
Descoperirile recente schimbă modul în care privim prevenția infarctului. Nu doar dieta și sportul contează, ci și grija pentru sănătatea danturii. Cu alte cuvinte, drumul către o inimă sănătoasă ar putea începe chiar de la o simplă periuță de dinți.
Sursă foto – mstandret / Envato