Fertilizarea in vitro (FIV) a adus speranță și împlinire pentru milioane de cupluri din întreaga lume care se confruntă cu infertilitatea. Dar odată cu bucuria apar și întrebările: „Este FIV o procedură sigură pentru copil?”, „Sunt mai expuși acești copii la probleme de sănătate pe termen lung?”.
Am discutat pe această temă cu Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, care a adus pe lume până în prezent peste 15.000 de copii datorită tratamentelor de fertilitate recomandate.
CSID: Tot mai multe cupluri apelează la FIV, în contextul creșterii numărului de cazuri de infertilitate. Dar apar și întrebări legate de sănătatea copiilor concepuți astfel. Ce ar trebui să știm?
Dr. Andreas Vythoulkas: E firesc ca viitorii părinți să aibă temeri. E un pas mare, iar sănătatea copilului e prioritatea lor. Vestea bună este că, potrivit celor mai recente studii, diferențele dintre copiii concepuți prin fertilizare in vitro și cei concepuți pe cale naturală sunt atât de mici încât nu au relevanță clinică.
Atunci când apar probleme, acestea țin de alți factori, cum ar fi vârsta părinților sau cauzele infertilității. Nu tehnologia FIV în sine este problema, ci contextul medical.
CSID: Dar ce ne arată studiile despre riscul de boli cronice, precum diabetul sau bolile de inimă, pe care le-ar putea dezvolta mai târziu în viață copilul conceput prin FIV?
Dr. Andreas Vythoulkas: Este o întrebare legitimă. În primul rând, trebuie spus că FIV este una dintre cele mai cercetate proceduri medicale din lume, tocmai pentru că implică apariția unei noi vieți.
Unele studii au observat la copiii concepuți prin FIV, odată ajunși la adolescență, valori ușor mai mari ale tensiunii arteriale sau ale indicelui de masă corporală. Dar e foarte important să vedem aceste informații în ansamblu. Multe dintre diferențe pot fi explicate prin factorii genetici, mediul în care cresc copiii, stilul de viață al familiei sau chiar de motivul pentru care s-a apelat la FIV – de exemplu, vârsta maternă avansată sau alte comorbidități.
Așadar, nu înseamnă că toți copiii concepuți prin FIV sunt predispuși la afecțiuni metabolice. În plus, dacă acești copii sunt monitorizați atent și au o viață activă, mănâncă sănătos, au aceleași șanse ca oricare alt copil să fie perfect sănătoși.
CSID: O altă îngrijorare vizează un posibil risc crescut de autism sau ADHD la copiii concepuți prin FIV. Ce ne puteți spune?
Dr. Andreas Vythoulkas: Este, într-adevăr, un subiect sensibil. Unele studii au menționat o ușoară creștere a riscului de tulburări din spectrul autist la copiii concepuți prin tehnici de reproducere asistată. Pe de altă parte, alte studii de cohortă nu au găsit diferențe semnificative între copiii concepuți prin FIV și cei concepuți natural în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă, comportamentală și adaptativă.
Însă este foarte important să subliniem că aceste date nu stabilesc o relație de cauzalitate clară. Factorii genetici, epigenetici, vârsta părinților, sarcina multiplă – toate acestea pot influența dezvoltarea neurologică a copilului, iar multe dintre aceste elemente sunt mai frecvente în rândul celor care apelează la FIV.
Trebuie spus că acești copii sunt adesea mai atent observați de părinți și medici. Iar asta poate duce la diagnosticare mai frecventă, nu neapărat la o incidență mai mare a problemelor.
Așadar, nu FIV în sine e cauza, ci întregul context în care apare sarcina.
CSID: În ultimii ani, tot mai multe clinici oferă posibilitatea testării genetice a embrionilor înainte de implantare. Ce presupune această tehnologie și cum contribuie ea la sănătatea viitorului copil?
Dr. Andreas Vythoulkas: Este o întrebare extrem de actuală. Tehnologia la care vă referiți se numește testare genetică preimplantațională, sau PGT (Preimplantation Genetic Testing), și reprezintă un progres major în medicina reproductivă. Această testare permite analizarea genetică a embrionilor obținuți prin FIV înainte ca aceștia să fie transferați în uterul mamei. Scopul este identificarea anomaliilor genetice sau cromozomiale – cum ar fi trisomiile (precum sindromul Down) sau alte mutații moștenite.
Această tehnologie oferă două mari beneficii. În primul rând, permite selecția embrionilor care au un profil genetic normal, crescând astfel șansele de implantare și de obținere a unei sarcini viabile. În al doilea rând, reduce riscul transmiterii unor boli genetice grave, mai ales în cazul cuplurilor cu istoric familial cunoscut sau cu vârsta maternă avansată.
Trebuie menționat, totuși, că PGT nu garantează un copil „perfect” – nu există așa ceva – și nu este indicată tuturor pacienților. Este o opțiune care trebuie discutată în detaliu cu medicul, în funcție de istoricul medical și de obiectivele fiecărui cuplu. Dar, fără îndoială, este un instrument extrem de valoros în asigurarea unei sarcini sănătoase și în reducerea riscurilor asociate unor anomalii genetice.
CSID: Care sunt cele mai frecvente mituri despre copiii născuți prin FIV?
Dr. Andreas Vythoulkas: Este foarte important să separăm realitatea de speculații, întrucât în jurul tehnicilor de reproducere umană asistată circulă numeroase idei greșite.
Unul dintre cele mai răspândite mituri este că acești copii ar fi mai bolnăvicioși. În realitate, nu există dovezi clare care să arate că se îmbolnăvesc mai des sau mai grav decât ceilalți copii. Atunci când apar probleme de sănătate, acestea sunt adesea legate de sarcini multiple sau de afecțiuni medicale preexistente ale mamei.
Un alt mit des întâlnit este acela că ar avea întârzieri în dezvoltare. Această afirmație este falsă, întrucât studiile internaționale au demonstrat că dezvoltarea cognitivă, emoțională și fizică a copiilor concepuți prin FIV este comparabilă cu cea a copiilor concepuți pe cale naturală.
Se mai vehiculează ideea că acești copii nu vor putea avea, la rândul lor, copii. Și acest mit este nefondat. Nu există nicio dovadă că fertilitatea lor ar fi afectată. De fapt, mulți dintre copiii concepuți prin FIV deveniți adulți au deja copii concepuți pe cale naturală.
În cele din urmă, unii susțin, în mod eronat, că acești copii nu sunt la fel de „naturali”. Aceasta este o concepție profund greșită. Faptul că un copil a fost conceput prin fertilizare in vitro nu îl face mai puțin uman sau mai puțin valoros. Ceea ce definește un copil sunt dragostea, grija și educația pe care le primește, nu metoda prin care a venit pe lume.
CSID: Putem spune, așadar, că FIV nu înseamnă un copil bolnav?
Dr. Andreas Vythoulkas: Categoric! Copiii concepuți prin FIV sunt la fel de iubiți, de doriți și de sănătoși ca oricare alți copii. Riscurile – acolo unde există – sunt în general mici, controlabile și nu trebuie să sperie inutil.
Mai degrabă, FIV este o șansă extraordinară pentru multe cupluri care altfel nu ar putea deveni părinți. Și, în final, cel mai important este să avem grijă de sănătatea copilului după naștere, indiferent de cum a venit pe lume.
CSID: Ce le transmiteți părinților care iau în calcul FIV, dar se tem pentru sănătatea viitorului copil?
Dr. Andreas Vythoulkas: Le spun, în primul rând, că temerile lor sunt firești, dar și că medicina a evoluat enorm. Fertilizarea in vitro este una dintre cele mai reglementate și monitorizate intervenții din medicina reproductivă. Sănătatea copilului este o prioritate pentru noi, la fel ca și pentru părinți.
Este important ca viitorii părinți să fie bine informați, să aleagă clinici cu experiență și să discute deschis cu medicul despre toate opțiunile.
De asemenea, recomand ca sarcina să fie monitorizată atent, mai ales dacă mama are vârsta peste 35 de ani sau alte afecțiuni. Cu o echipă medicală bună și un stil de viață sănătos, copiii născuți prin FIV pot avea o dezvoltare absolut normală.
În plus, este esențială o abordare personalizată. Nu toți pacienții sunt la fel. De exemplu, un cuplu tânăr care a apelat la FIV din cauza imposibilității obținerii sarcinii pe cale naturală ca urmare a înfundării trompelor – una dintre cele mai frecvente situații ce pot duce la infertilitate – este diferit de un cuplu cu vârste mai înaintate, care are și alte condiții de sănătate asociate. Evaluarea riscurilor se face întotdeauna în acest context.
Vreau să încurajez viitorii părinți să nu se lase copleșiți de informațiile care circulă nefiltrate în mediul online. Da, este bine să ne punem întrebări, să fim atenți și precauți, dar este și mai important să alegem surse credibile și să avem încredere în medicina bazată pe dovezi.
FIV nu este o alegere ușoară, dar este una care oferă speranță. Iar speranța, însoțită de o îngrijire medicală profesionistă și empatică, poate duce la ceea ce ne dorim cu toții: un copil sănătos, iubit și bine îngrijit.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2FAndreas-Vythoulkas.webp)