Un nou studiu condus de Universitatea de Stat din Oregon a analizat efectul unor decizii alimentare asupra adulților cu sindrom metabolic din Statele Unite. Acest sindrom include o serie de afecțiuni care pot crește riscul de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și diabet de tip 2, precum hipertensiune arterială, glicemie crescută sau obezitate.
În cadrul studiului, participanții au fost împărțiți în două grupuri. Unul a consumat migdale întregi, uscate sau prăjite în fiecare zi, timp de 12 săptămâni, în timp ce celălalt a mâncat crackers cu un conținut caloric echivalent.
Analizele de sânge au arătat schimbări semnificative la cei care au consumat migdale, în special o scădere a nivelului mediu de colesterol LDL, cunoscut drept „colesterol rău”. Nivelurile ridicate de LDL pot crește riscul de infarct. Participanții din grupul migdalelor au înregistrat reducerea circumferinței taliei și o inflamație intestinală mai scăzută.
Dovezile sugerează că persoanele cu sindrom metabolic au de trei ori mai multe șanse să sufere un infarct sau un AVC, și de două ori mai multe șanse să moară din cauza unei boli coronariene, comparativ cu persoanele fără această afecțiune.
Dieta nesănătoasă și lipsa de activitate fizică contribuie la apariția sindromului metabolic, iar sănătatea intestinală și inflamația cronică pot avea, de asemenea, un rol… Cu excepția cazurilor de alergie la nuci, este ușor de recomandat un pumn sau două de migdale pe zi ca gustare sănătoasă, în special pentru cei preocupați de riscul de boli metabolice.
Analizele au arătat, de asemenea, că participanții care au mâncat migdale au înregistrat creșteri semnificative ale nivelului de vitamina E, un nutrient esențial pentru sănătatea pielii și a ochilor și pentru susținerea sistemului imunitar.
NHS recomandă ca bărbații adulți să consume cel puțin 4mg de vitamina E zilnic, iar femeile în jur de 3mg. Se consideră că 28g de migdale furnizează aproximativ 50% din doza zilnică recomandată de vitamina E.
Pe lângă vitamina E, migdalele conțin grăsimi polinesaturate și mononesaturate, fibre, polifenoli, biotină, cupru, potasiu și magneziu.
Foto: shutterstock
Surse:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0271531725000636