Dormi cu lumina aprinsă? Cel mai nou studiu avertizează asupra unor pericole ascunse pentru sănătate

Un nou studiu Harvard avertizează asupra pericolelor ascunse ale expunerii la lumină artificială noaptea. Cercetătorii au descoperit o legătură directă între iluminatul nocturn și riscul crescut de boli cardiovasculare.

Expunerea la lumină artificială în timpul nopții poate avea consecințe mai grave pentru sănătate decât se credea anterior, conform unui nou studiu realizat de Universitatea Harvard. Cercetarea, citată de The Times of India, evidențiază legătura directă dintre expunerea la lumină pe timp de noapte și riscul crescut de boli cardiovasculare.

Studiul, care a utilizat tehnici avansate de imagistică cerebrală și măsurători satelitare, a descoperit că chiar și cantități mici de lumină pe timp de noapte pot avea efecte semnificative pe termen lung asupra sănătății inimii.

Recomandări

Cu ce să legi perișoarele ca să rămână întregi în oala de ciorbă. Nu se vor mai…

Testul de 10 secunde care îți poate oferi indicii despre sănătatea ta

Cum afectează lumina nocturnă sănătatea cardiovasculară

Dr. Shady Abohashem, coordonatorul studiilor de imagistică cardiacă PET/CT la Spitalul General Massachusetts și instructor la Harvard Medical School, explică: „Știm că factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului și zgomotul, pot contribui la bolile de inimă afectând nervii și vasele de sânge prin stres”.

El subliniază că, deși poluarea luminoasă este răspândită, efectul său asupra sănătății cardiovasculare nu a fost bine studiat până acum. Cercetătorii au analizat date de la 466 de adulți sănătoși, cu o vârstă medie de 55 de ani. Toți participanții au fost supuși unor scanări PET/CT, iar cercetătorii au măsurat cantitatea de lumină artificială din casele lor pe timp de noapte. Studiul a urmărit acești indivizi timp de un deceniu, între 2005 și 2018, monitorizând evenimentele cardiace majore.

Legătura dintre lumina nocturnă și stresul cardiac

În timpul celor zece ani de urmărire, 17% dintre participanți au experimentat probleme cardiace semnificative. Cei expuși la niveluri mai ridicate de lumină artificială noaptea au prezentat în mod constant o activitate crescută a stresului cerebral și o inflamație mai mare în artere.

Dr. Abohashem a observat: „Am observat o relație aproape liniară: cu cât expunerea la lumina nocturnă este mai mare, cu atât riscul de boli de inimă este mai ridicat. Chiar și creșteri modeste ale luminii pe timp de noapte au fost asociate cu răspunsuri de stres în creier și artere”.

Studiul explică că atunci când creierul detectează stres, declanșează un răspuns imun care provoacă inflamație în vasele de sânge. În timp, acest proces contribuie la ateroscleroză, sau întărirea arterelor, crescând semnificativ riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Măsuri practice pentru reducerea expunerii la lumină nocturnă

1. Mențineți dormitoarele cât mai întunecate posibil.

2. Evitați utilizarea ecranelor (telefoane, tablete, televizoare) înainte de culcare.

3. Folosiți perdele opace pentru a bloca lumina exterioară.

4. Purtați o mască de somn pentru a vă proteja ochii de lumina reziduală.

5. Susțineți măsuri comunitare precum ecranarea iluminatului stradal.

6. Minimizați iluminatul exterior inutil în jurul caselor și cartierelor.

7. Încurajați utilizarea luminilor cu senzori de mișcare. Dr. Abohashem a remarcat: „Poluarea luminoasă este mai mult decât un inconvenient; poate crește activ riscul de boli de inimă. Clinicienii și factorii de decizie ar trebui să ia în considerare acest factor în strategiile de prevenire”.

Pericolele expunerii la lumină nocturnă se extind dincolo de sănătatea cardiovasculară. Studii anterioare au legat luminile exterioare puternice pe timp de noapte de un risc crescut de boală Alzheimer. Lumina artificială poate perturba ritmul circadian al corpului, ducând la o calitate slabă a somnului, insomnie și privare de somn, toate acestea contribuind la declinul cognitiv.

Pentru adulții în vârstă, corelația dintre expunerea la lumină și riscul de Alzheimer a fost mai puternică decât alți factori precum consumul de alcool, depresia, obezitatea sau boala renală cronică.

Foto: arhivă