Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și în lume. Însă, în timp ce în Uniunea Europeană media este de 44 de decese la 100.000 de locuitori, în România acest număr este de peste 109. Mai grav este că aceste decese ar putea fi, în proporție de 80%, prevenite.
În anul 2024, în România, peste 130.000 de oameni au murit din cauza bolilor de inimă, în timp ce numărul nașterilor a fost de doar puțin peste 149.000. Asta înseamnă că România pierde, anual, aproape un oraș întreg din cauza unor afecțiuni despre care se vorbește prea puțin.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 53,3% dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare. Este o proporție uriașă, mai ales dacă o comparăm cu decesele cauzate de cancer, care se situează la aproximativ 46.700 pe an.
Detaliat, în 2024 s-au înregistrat:
Afectarea inimii nu mai este o problemă doar a bătrânilor. Medicii români trag semnale de alarmă privind scăderea vârstei la care apar primele simptome. Dr. Ioana Cristina Daha, cardiolog la Spitalul Colentina din București, afirmă că tot mai mulți pacienți ajung la consultații între 45 și 55 de ani, dar nu lipsesc nici cazurile sub 20 de ani.
„Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani. Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”, spune dr. Daha.
Bolile cardiovasculare sunt adesea ignorate, iar prevenția rămâne un concept teoretic pentru mulți români. Deși autoritățile promovează stilul de viață sănătos, datele arată că românii sunt printre cei mai vulnerabili din Europa în fața factorilor de risc:
România nu este singura țară cu un număr alarmant de decese din cauze cardiovasculare. În Bulgaria, aceste boli provoacă aproximativ 61% din totalul deceselor, iar în Lituania – 50,8%.
Medicii din Lituania, precum dr. Sigita Glaveckaitė, spun că „80% dintre cazuri pot fi prevenite”. Ea menționează ca factori majori de risc:
„Pare simplu, dar este foarte greu de realizat în practică. De multe ori, pacienții pur și simplu nu iau tratamentele recomandate”, explică medicul.
România se află pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate, cu doar 1.632 de euro pe cap de locuitor, față de media europeană de 3.533 de euro. Doar Luxemburg alocă mai puțin din PIB, în procente.
De asemenea, România este:
Un raport al Comisiei Europene și OECD – „Health at a Glance: Europe 2024” – arată că în UE, în 2021, au avut loc:
România este pe locul 3 în UE la decese din cauze prevenibile, cu 440 de morți la 100.000 de locuitori sub 75 de ani, față de 201 media UE.
Experții spun că schimbările nu trebuie să fie dramatice, dar trebuie să fie consistente. Fumatul, alcoolul, dieta, mișcarea și aderența la tratament sunt elementele-cheie. Însă, la fel de importantă este și implicarea statului, prin politici publice eficiente și prin investiții reale în educație și prevenție.
„Un om informat va alege întotdeauna să vină mai devreme la medic și să prevină, înainte ca problemele majore să apară”, spune dr. Ioana Daha.
România se confruntă cu o criză tăcută, dar letală: bolile cardiovasculare ucid anual sute de mii de oameni, deși în cele mai multe cazuri, moartea ar putea fi evitată. Este nevoie de acțiuni concrete, atât din partea autorităților, cât și din partea fiecărui individ.
În timp ce unii vorbesc despre „moarte naturală”, cifrele arată că, în realitate, vorbim despre decese evitabile. Iar când moartea poate fi prevenită, nu mai este nici naturală, nici inevitabilă.
FOTO: Shutterstock