Fumatul este recunoscut de mult timp ca un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Însă noi cercetări arată că vârsta la care cineva aprinde prima țigară poate influența profund sănătatea inimii și a creierului, chiar și la zeci de ani după ce obiceiul a fost abandonat.
Un studiu de amploare realizat de cercetători de la Spitalul Universitar Național din Seul a analizat datele medicale a peste 9,2 milioane de adulți, urmărind legătura dintre debutul fumatului și riscul ulterior de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces.
Studiul, publicat în revista Nature, a inclus aproape 9,3 milioane de persoane care au participat la evaluări medicale în anul 2009. Niciuna dintre ele nu suferea de boli cardiovasculare și nu avusese anterior un accident vascular cerebral. Dintre participanți, aproximativ 3,7 milioane erau fumători.
Analiza a arătat că:
aproape un sfert dintre fumători începuseră înainte de vârsta de 20 de ani;
2% își aprinseseră prima țigară înainte de 15 ani.
Pe parcursul unei perioade de urmărire de până la 9,3 ani, cercetătorii au analizat cine a suferit un infarct, un AVC sau a decedat, corelând aceste date cu factori precum cantitatea totală de țigări fumate de-a lungul vieții, vârsta, sexul, greutatea corporală, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.
Cele mai ridicate riscuri au fost observate la persoanele care au început să fumeze înainte de 20 de ani și care au fost fumători înrăiți, definiți ca fumând peste 20 de pachete pe an.
Chiar și cei care au renunțat ulterior la fumat au rămas expuși unui risc crescut. Comparativ cu nefumătorii:
riscul de infarct a fost de peste două ori mai mare;
riscul de accident vascular cerebral a fost cu aproximativ 80% mai ridicat;
mortalitatea generală a fost semnificativ crescută.
Cei care au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani au prezentat cele mai mari riscuri pentru toate categoriile analizate: boli cardiovasculare, infarct, AVC și deces.
Interesant este că riscurile au rămas ridicate chiar și după ajustarea în funcție de cantitatea totală de țigări fumate, inclusiv în cazul celor care au început devreme, dar au renunțat relativ rapid.
Concluzia cercetătorilor este clară: cu cât fumatul începe mai devreme, cu atât fiecare țigară provoacă mai multe daune în timp.
Specialiștii sugerează mai multe explicații:
vasele de sânge tinere pot fi mai vulnerabile la substanțele toxice din fumul de țigară;
deteriorarea arterelor poate începe încă din copilărie;
nicotina creează o dependență mai puternică atunci când este consumată la vârste fragede.
În plus, persoanele care încep să fumeze devreme sunt mai predispuse să adopte și alte comportamente nocive, precum consumul excesiv de alcool, sedentarismul și o dietă bogată în alimente procesate.
Autorul principal, Jung Hun Koh, subliniază că rezultatele ar trebui să ducă la intensificarea mesajelor antifumat adresate adolescenților.
„Inițierea timpurie a fumatului sugerează o dependență mai puternică de acest comportament nociv. Analiza noastră confirmă faptul că riscurile cardiovasculare cresc în funcție de vârsta de debut și intensitatea fumatului”, a declarat acesta.
Rezultatele studiului coreean vin în completarea unor cercetări recente din SUA. O analiză realizată de cercetători de la Johns Hopkins, care a urmărit peste 330.000 de persoane timp de aproape 20 de ani, a arătat că chiar și două–cinci țigări pe zi pot crește riscul de insuficiență cardiacă cu 50% și riscul de deces cu 60%.
Deși riscul cardiovascular scade semnificativ în primii zece ani după renunțarea la fumat, acesta rămâne mai mare chiar și la 30 de ani după ultima țigară, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.
Sursă foto – Wdnld / Envato