Apneea în somn nu afectează doar calitatea somnului, ci poate influența în mod direct greutatea corporală. Deși mulți asociază apneea cu sforăitul sau oboseala cronică, există o legătură dublă între această afecțiune și kilogramele în plus—una care adesea este trecută cu vederea.
Apneea în somn este o tulburare gravă care determină opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Aceste opriri pot dura 10 secunde sau mai mult și pot apărea chiar și de 400 de ori într-o singură noapte.
Există două forme principale:
Peste 90% dintre persoanele cu apnee obstructivă sunt supraponderale sau obeze. Pe măsură ce greutatea corporală crește, riscul și severitatea apneei cresc și ele. Un surplus de doar 10% din greutatea corporală poate face o persoană de șase ori mai predispusă la apnee.
Dar și inversul este valabil: apneea în somn poate duce la creșterea în greutate. Și iată de ce:
Apneea afectează profund calitatea somnului, ceea ce dereglează hormonii care controlează senzația de foame:
Rezultatul? O tendință crescută de a consuma alimente bogate în zahăr și grăsimi.
Când nu dormi bine:
Aceste efecte pot contribui în timp la o creștere semnificativă în greutate, uneori resimțită ca „peste noapte”.
CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii) este tratamentul standard pentru apneea obstructivă. Deși mulți se așteaptă ca somnul mai bun să ducă la slăbire, studiile arată că:
Este important de reținut că acest efect nu este universal și că unele persoane câștigă în greutate în mușchi, nu în grăsime.
Combinația dintre apneea în somn și kilogramele în plus poate duce la:
Atunci când sunt prezente împreună, efectele asupra sănătății sunt amplificate, motiv pentru care tratamentul nu trebuie amânat.
În multe cazuri, da. Studiile arată că o reducere de 10–15% din greutatea corporală poate reduce severitatea apneei cu până la 50%. Unele persoane scapă complet de simptome după o slăbire semnificativă, mai ales dacă excesul de greutate este cauza principală.
Totuși, nu toți pacienții scapă de apnee doar prin slăbire. Anatomia căilor respiratorii, vârsta și alți factori genetici joacă și ei un rol.
FOTO: Shutterstock