Vara este anotimpul vacanțelor, al plimbărilor în natură și al serilor petrecute în aer liber. Din păcate, este și perioada în care căpușele și țânțarii sunt cei mai activi. Deși mulți oameni îi consideră doar niște dăunători enervanți, aceste insecte și arahnide pot transmite boli grave, unele dintre ele cu efecte serioase asupra sănătății.
Specialiștii atrag atenția că schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea perioadelor de activitate ale țânțarilor și căpușelor, ceea ce crește riscul de îmbolnăvire. În Europa, inclusiv în România, sunt raportate anual cazuri de boli transmise prin înțepături sau mușcături de vectori.
Cea mai frecventă boală transmisă de căpușe în Europa este boala Lyme.
Aceasta este provocată de bacterii din genul Borrelia și poate apărea după mușcătura unei căpușe infectate. Primele simptome includ adesea o erupție circulară caracteristică în jurul locului mușcăturii, febră, oboseală, dureri musculare și articulare.
Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, boala poate afecta articulațiile, sistemul nervos și inima.
Din acest motiv, medicii recomandă verificarea atentă a pielii după orice ieșire în zone cu vegetație abundentă.
Țânțarii pot transmite mai multe boli, însă una dintre cele mai importante în Europa este infecția cu virusul West Nile.
Virusul este transmis prin înțepătura unor țânțari care s-au hrănit anterior cu păsări infectate. Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome, însă aproximativ una din cinci poate prezenta febră, dureri de cap, oboseală și simptome asemănătoare gripei. În cazuri rare, infecția poate afecta sistemul nervos și poate provoca complicații severe, inclusiv meningită sau encefalită.
În ultimii ani, Europa a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de boli transmise de țânțari, inclusiv infecții cu virusul West Nile.
Pe lângă boala Lyme și virusul West Nile, specialiștii monitorizează și alte afecțiuni care pot fi transmise prin insecte și căpușe.
Printre acestea se numără encefalita transmisă de căpușe, dengue, chikungunya și alte infecții care în trecut erau considerate specifice zonelor tropicale. Extinderea unor specii de țânțari în Europa face ca aceste boli să fie urmărite tot mai atent de autoritățile sanitare.
Deși riscul pentru populația generală rămâne relativ redus, medicii recomandă măsuri de prevenție, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate.
Prevenția începe înainte de a pleca în natură.
Dacă mergi în pădure, pe trasee montane sau în zone cu iarbă înaltă, este recomandat să porți pantaloni lungi și haine cu mâneci lungi.
Culorile deschise sunt preferabile deoarece permit observarea mai ușoară a căpușelor.
Picioarele pantalonilor pot fi introduse în șosete pentru a reduce șansele ca o căpușă să ajungă la piele.
După întoarcerea acasă, este important să verifici atent întregul corp, inclusiv scalpul, zona gâtului, axilele și spatele genunchilor.
Hainele purtate trebuie spălate și uscate la temperaturi ridicate pentru a elimina eventualele căpușe care s-ar putea ascunde în țesături.
În cazul țânțarilor, prima linie de apărare este reprezentată de repelentele împotriva insectelor.
Specialiștii recomandă produse autorizate care conțin substanțe precum DEET, picaridină sau alte ingrediente aprobate pentru protecția împotriva insectelor. Acestea s-au dovedit eficiente atunci când sunt utilizate conform instrucțiunilor.
Ferestrele pot fi protejate cu plase împotriva insectelor, iar apa stătută din jurul locuinței trebuie eliminată. Ghivecele, gălețile, jgheaburile sau alte recipiente în care se acumulează apă pot deveni locuri ideale pentru dezvoltarea larvelor de țânțari.
În zonele cu mulți țânțari este recomandată și purtarea hainelor lungi, mai ales dimineața și seara, când insectele sunt cele mai active.
Dacă descoperi o căpușă atașată de piele, aceasta trebuie îndepărtată cât mai repede cu o pensetă fină, fără a fi strivită.
După îndepărtare, zona trebuie dezinfectată și monitorizată în următoarele săptămâni.
Apariția unei erupții cutanate, a febrei sau a altor simptome neobișnuite impune prezentarea la medic.
În cazul înțepăturilor de țânțar, majoritatea reacțiilor sunt minore și dispar în câteva zile. Totuși, dacă apar febră, dureri intense de cap, stări de slăbiciune sau alte simptome importante, este recomandat consultul medical.
Deși majoritatea înțepăturilor de țânțar și mușcăturilor de căpușă nu duc la îmbolnăviri grave, riscul există și nu trebuie ignorat.
O simplă verificare a pielii după o plimbare, utilizarea unui repelent și alegerea hainelor potrivite pot reduce semnificativ șansele de a contracta boli precum boala Lyme sau infecția cu virusul West Nile.
Vara trebuie să rămână anotimpul vacanțelor și al timpului petrecut în natură, iar câteva măsuri simple de protecție pot face diferența dintre o experiență plăcută și o problemă de sănătate care poate avea consecințe serioase.
Sursă foto: Shutterstock