În limbajul comun din România, sintagma „pensie de handicap” este folosită frecvent pentru a desemna orice formă de sprijin acordată persoanelor cu probleme medicale. În realitate, însă, termenul acoperă două tipuri complet diferite de drepturi, reglementate separat și acordate în condiții distincte: pensie de invaliditate și indemnizație pentru persoanele cu handicap. Lipsa unei delimitări clare între aceste prestații generează confuzii atât în rândul publicului, cât și al beneficiarilor.
Pensia de invaliditate este o prestație contributivă, acordată de sistemul public de pensii persoanelor care au realizat un anumit stagiu de cotizare și care au capacitatea de muncă diminuată, conform unei expertize medicale realizate de Casa de Pensii.
Pe de altă parte, indemnizația pentru persoanele cu handicap, precum și indemnizația pentru însoțitor, fac parte din categoria drepturilor stabilite prin Legea 448/2006. Acestea sunt necontributive, acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap și finanțate din bugetul de stat.
Diferențele sunt majore: sistem de acordare distinct, criterii diferite de evaluare medicală și mecanisme separate de reevaluare și verificare.
Gradele de handicap — ușor, mediu, accentuat sau grav — sunt stabilite în funcție de severitatea afecțiunilor și nivelul de autoservire.
În 2024–2025, procedurile de evaluare și reevaluare au fost actualizate, iar schimbările pot afecta menținerea gradului de handicap și, implicit, drepturile financiare. Evaluarea medicală rămâne decisivă pentru acordarea prestațiilor și poate duce atât la menținerea, cât și la modificarea sau încetarea acestora.
Legislația actualizată a pensiilor permite, în principiu, cumularea pensiei de invaliditate cu venituri din activități profesionale, fie salarii, fie venituri independente. În anumite cazuri pot apărea obligații de notificare sau recalculări, însă obținerea de venituri nu conduce automat la pierderea pensiei.
Pentru beneficiarii indemnizațiilor conform Legii 448/2006, cumulul cu veniturile salariale este, de asemenea, permis. Totuși, unele facilități fiscale sau scutiri speciale pot depinde de nivelul total al veniturilor. Noile clarificări fiscale introduse recent au stabilit mai exact categoriile de venituri exceptate de la contribuții pentru persoanele încadrate în grad de handicap.
Pensia de invaliditate poate înceta în mai multe situații:
dacă persoana își recapătă capacitatea de muncă;
dacă nu se prezintă la revizuirile medicale obligatorii;
dacă se constată acordarea eronată a dreptului.
Neprezentarea la evaluări, atunci când este responsabilitatea beneficiarului, poate duce inițial la suspendare și ulterior la încetare.
În cazul indemnizațiilor pentru handicap, reevaluările periodice prevăzute de Legea 448/2006 pot duce la modificarea sau retragerea gradului de handicap. Procedurile pentru anul 2025 devin mai riguroase, punând accent pe actualizarea constantă a situației medicale.
Pentru a evita suspendarea drepturilor, persoanele care primesc pensie de invaliditate sau indemnizație de handicap trebuie să:
anunțe instituțiile competente atunci când obțin venituri noi;
se prezinte la evaluările medicale programate;
păstreze documentele medicale și actele justificative;
solicite clarificări scrise atunci când apar nelămuriri.
În contextul modificărilor legislative din ultimii ani, aceste proceduri devin esențiale pentru menținerea drepturilor fără întreruperi.
Sursă foto – vetre / Envato