Credea că balonarea de după masă este provocată de gaze. După doi ani, investigațiile au arătat o problemă gravă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O femeie a crezut timp de doi ani că are gaze după masă, dar investigațiile au arătat blocaje importante ale arterelor coronare. Ce explică medicii despre simptomele care pot fi confundate cu indigestia.

O femeie de vârstă mijlocie a pus timp de aproape doi ani senzația de apăsare în piept pe seama gazelor și a indigestiei, mai ales pentru că simptomele apăreau după masă. În cele din urmă, investigațiile cardiace au arătat că problema era, de fapt, la nivelul arterelor coronare.

Când „gazele” erau, de fapt, un semnal de alarmă pentru inimă

O masă copioasă, un ușor disconfort și gândul că „sigur sunt gazele”. Pentru multe persoane, senzațiile neplăcute apărute după cină sunt puse rapid pe seama indigestiei sau a acidității gastrice. Așa s-a întâmplat și în cazul unei femei de vârstă mijlocie care, timp de aproape doi ani, a avut episoade repetate de apăsare în piept. Pentru că acestea apăreau frecvent după mese, femeia a presupus că problema este una digestivă.

Recomandări

Ai impresia că te-ai îngrășat? Testul simplu care arată dacă este balonare sau grăsime pe abdomen

Noul val de căldură poate pune inima în pericol. Medicii explică ce se poate întâmpla în…

A apelat în mod repetat la remedii pentru gaze și medicamente pentru aciditate. Evaluarea cardiologică a venit abia după ce episoadele au devenit mai frecvente.

Investigațiile au arătat însă o altă cauză: femeia avea blocaje importante la nivelul arterelor coronare, care împiedicau circulația normală a sângelui către inimă. În cele din urmă, a fost supusă unei angioplastii și i s-a montat un stent pentru restabilirea fluxului sanguin.

Citește și: Poți face infarct chiar dacă ai colesterolul normal? Ce spun medicii despre riscul pe care analizele nu îl arată

De ce poate fi confundată durerea de inimă cu gazele

Dr. Kiran Deepak, cardiolog și șef al Departamentului de Cardiologie de la Saideep Sahyadri Hospital, Ahilyanagar, a explicat pentru Times of India de ce astfel de cazuri pot fi interpretate greșit. „Este important să subliniem că simptomele bolii arterelor coronare pot fi uneori confundate cu probleme digestive, mai ales atunci când apar după mese.”

Inima și stomacul se află în zone apropiate ale corpului, însă confuzia nu apare doar din cauza poziției lor. Durerea provenită de la organe diferite poate fi resimțită în regiuni apropiate sau chiar suprapuse. Din acest motiv, cauza exactă a disconfortului nu poate fi stabilită întotdeauna fără o evaluare medicală.

Angina apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge bogat în oxigen. Ea poate fi percepută ca o presiune, strângere, senzație de greutate sau arsură și poate semăna cu indigestia ori cu o problemă la stomac.

Cum faci diferența între gaze și o problemă cardiacă

Gazele și aciditatea pot provoca balonare, eructații, senzație de arsură și disconfort abdominal sau în partea superioară a pieptului. Uneori, simptomele se ameliorează după eliminarea gazelor, eructații, schimbarea poziției sau administrarea unui tratament pentru problema digestivă.

Disconfortul cardiac poate fi însă mai greu de identificat. Nu apare întotdeauna sub forma unei dureri puternice. Poate fi descris ca:

• presiune în piept;
• senzație de strângere;
• greutate;
• apăsare;
• arsură.

Senzația se poate extinde către braț, umăr, spate, gât sau maxilar. Pot apărea, de asemenea, dificultăți de respirație, transpirații, amețeală, greață sau o oboseală neobișnuită. Un aspect important este că nu există un test făcut acasă care să demonstreze că disconfortul din piept este „doar de la gaze”. Indigestia și arsurile la stomac pot apărea inclusiv printre simptomele unui infarct, potrivit autorităților medicale americane.

Femeile pot avea simptome mai puțin evidente

Cazul este relevant și pentru că bolile cardiovasculare nu se manifestă întotdeauna la femei prin imaginea clasică a unei persoane care simte brusc o durere puternică în centrul pieptului. Femeile cu angină pot avea presiune sau senzație de strângere în piept, dar și greață, dificultăți de respirație, oboseală sau dureri abdominale. Simptomele pot apărea inclusiv în timpul activităților obișnuite, nu doar după un efort fizic intens.

Asta nu înseamnă că orice episod de aciditate la o femeie indică o problemă cardiacă. În schimb, simptomele repetate, inexplicabile sau care își schimbă caracterul merită investigate.

Doi ani de simptome au fost, de fapt, un semnal important

În cazul femeii, unul dintre cele mai importante aspecte nu a fost faptul că disconfortul apărea după cină, ci că revenea constant. Dr. Kiran Deepak a explicat: „Disconfortul în piept poate fi uneori resimțit ca o senzație de strângere, greutate, arsură sau disconfort în partea superioară a abdomenului, determinând oamenii să îl atribuie acidității sau gazelor. Dacă aceste simptome persistă, în special în timpul activității fizice sau după mese, nu ar trebui tratate în mod repetat acasă, fără o evaluare medicală.”

Boala coronariană apare atunci când în arterele care alimentează inima se acumulează depozite de grăsime. Pe măsură ce arterele se îngustează, inima poate primi mai puțin sânge bogat în oxigen, mai ales atunci când necesarul de oxigen crește. În timp, această situație poate provoca episoade repetate de angină înaintea unui eveniment cardiac major.

Când nu trebuie ignorată senzația de apăsare în piept

Un episod izolat de balonare după o masă copioasă nu înseamnă automat că există o problemă la inimă. Însă senzația de apăsare în piept care revine trebuie luată în serios, mai ales în cazul persoanelor care au factori de risc precum diabet, hipertensiune arterială, colesterol crescut, obezitate, fumat sau antecedente familiale de boli cardiovasculare.

Un semnal de alarmă este și schimbarea tiparului simptomelor: dacă acestea apar mai des, durează mai mult, se declanșează după un efort tot mai mic sau apar chiar și în repaus, este nevoie de o evaluare medicală. Dr. Deepak a mai spus: „Senzația repetată de apăsare în piept, în special la persoanele care prezintă factori de risc precum diabet, hipertensiune arterială, colesterol crescut, fumat, obezitate sau antecedente familiale de boli cardiovasculare, nu ar trebui pusă cu ușurință pe seama gazelor sau acidității.”

Dacă presiunea din piept este puternică sau persistentă ori este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații, senzație de leșin, greață sau durere care se extinde către braț, maxilar, gât ori spate, este necesară asistență medicală de urgență. Un infarct poate începe uneori cu simptome ușoare sau neobișnuite. De aceea, atunci când există dubii, nu este recomandată așteptarea acasă.

Lecția cazului: nu pune totul pe seama stomacului

Povestea femeii arată cât de ușor poate fi pus un simptom cardiac pe seama unei probleme digestive, mai ales atunci când apare după masă. Faptul că senzația seamănă cu gazele sau cu aciditatea nu exclude o cauză cardiacă. Atunci când disconfortul din piept se repetă, persistă sau se schimbă, cauza ar trebui stabilită printr-o evaluare medicală, nu prin administrarea repetată de medicamente pentru stomac.

Sursa: timesofindia.indiatimes.com

Sursa foto: Shutterstock