„Coca-Cola comunismului” revine. Băutura fermentată care face furori și este asemănătoare cu kefirul

O băutură tradițională din Europa de Est, cândva asociată cu vremuri de austeritate și rafturi goale, a devenit surprinzător noua obsesie a hipsterilor preocupați de sănătate. Kvass-ul – supranumit ironic „Coca-Cola comunismului” sau „Guinness-ul sovietic” – începe să câștige teren în Marea Britanie, profitând de valul global de interes pentru produsele fermentate.

Ce este kvass-ul și de ce devine atât de popular

Disponibil recent în lanțuri mari de supermarketuri, kvass-ul este promovat ca următorul mare succes după kefir, kombucha și kimchi. Comercianții mizează pe faptul că publicul urban, atent la ingrediente și la impactul asupra sănătății, este pregătit pentru o alternativă nouă, dar cu rădăcini vechi.

Cunoscut și sub numele de gira în unele țări baltice, kvass-ul este o băutură fermentată obținută din cereale, fructe, legume sau chiar pâine veche. Procesul de fermentație îi conferă un conținut bogat de probiotice, benefice pentru digestie și sistemul imunitar.

Recomandări

Alertă sanitară în România! A fost confirmat primul caz de virus Chikungunya la un bărbat revenit…

De ce fumatul început prea devreme lasă urme pe viață, chiar și după renunțare

Kvass-ul este ușor alcoolizat, cu un conținut de alcool de până la 1,2%, ceea ce îl face perfect adaptat boomului actual al băuturilor „no/low alcohol”. Pentru consumatorii care caută gust, dar evită alcoolul, kvass-ul oferă o soluție atractivă și neobișnuită.

Pe lângă probiotice, băutura conține vitaminele B și E, asociate cu sănătatea pielii, părului și metabolismului.

De la băutură de supraviețuire la produs artizanal cool

Kvass-ul își are originile în perioada sovietică, când resursele erau limitate, iar populația trebuia să găsească modalități ingenioase de a valorifica resturile alimentare. Tradițional, era preparat din pâine de secară învechită, lăsată la fermentat câteva zile la temperatura camerei.

Până în anii ’80, kvass-ul era vândut plat, dar ulterior a fost carbonatat pentru a concura cu băuturile carbogazoase occidentale apărute după căderea Uniunii Sovietice. În multe regiuni, era considerat chiar mai sigur decât apa, datorită acidității care distrugea bacteriile dăunătoare.

Astăzi, băutura este reinterpretată de berării artizanale, care lansează ediții sezoniere, și de start-up-uri care o prezintă într-un ambalaj modern, minimalist.

Antreprenorii care readuc kvass-ul în prim-plan

Anton Puzorjov, fondatorul Quas Drinks din Edinburgh, descrie kvass-ul drept băutura sa preferată. Originar din Estonia, acesta spune că a fost surprins de lipsa alternativelor sănătoase, non-alcoolice, pe piața britanică.

„Există Coca-Cola, dar pentru consumatorii preocupați de sănătate, inclusiv pentru mine, nu este o opțiune bună. Mult timp, la evenimente sociale, ajungeam să beau doar apă”, spune el. Kvass-ul său este produs din ingrediente naturale, vegane, și folosește fermentație mixtă, cu bacterii și drojdii.

Un fenomen similar se întâmplă și în Londra, unde o tânără din Lituania a început să producă kvass artizanal în propria bucătărie din Shoreditch. Brandul ei, aflat în pregătire pentru lansare în 2026, va include arome precum secară cu cireșe, secară cu stafide și portocală.

Kvass-ul, vedetă pe rețelele sociale

Pe TikTok și Instagram, pasionații de produsele fermentate postează rețete de kvass din sfeclă, mere sau pâine învechită, promovând ideea de sustenabilitate și „zero waste”. Unii utilizatori îl descriu drept „miracol pentru intestin”, iar alții spun că ar putea deveni următorul trend după matcha și kombucha.

Comentariile entuziaste nu lipsesc: de la nostalgia gustului autentic, până la speranța că kvass-ul va deveni la fel de accesibil precum kefirul în marile magazine.

Popularitatea kvass-ului se înscrie într-un trend mai larg. Studiile recente arată că alimentele fermentate pot reduce balonarea, îmbunătăți tranzitul intestinal și susține sănătatea metabolică. Unele cercetări sugerează chiar o posibilă influență pozitivă asupra stării de spirit, prin conexiunea intestin–creier.

„Probioticele ajută digestia și susțin microbiomul intestinal. Teoretic, ele pot reduce și riscul de cancer colorectal prin diversificarea florei intestinale”, explică dr. Sean Preston, gastroenterolog consultant.

Nu este de mirare că piața globală a alimentelor fermentate este estimată la 67 de miliarde de lire sterline și se așteaptă să crească de cinci ori în următorul deceniu.

Sursă foto –  furmanphoto / Envato