Cartoful, aliment de bază global, își are originea într-o hibridizare întâmplătoare acum 9 milioane de ani. Cercetătorii au descoperit că un strămoș al roșiei s-a încrucișat cu o plantă sălbatică, creând prima plantă capabilă să formeze tuberculi.
Cartoful, unul dintre cele mai consumate alimente de bază la nivel global, are o istorie evolutivă fascinantă. Potrivit unui articol recent publicat de The Times of India, originea sa datează de acum nouă milioane de ani, rezultând dintr-o hibridizare întâmplătoare între un strămoș al tomatei și o plantă sălbatică fără tuberculi numită Etuberosum.
Cercetătorii au analizat 450 de genomuri de cartofi, atât cultivați, cât și sălbatici, pentru a descoperi această origine neașteptată. Hibridizarea a combinat trăsături genetice cheie, permițând formarea tuberculilor subterani – o adaptare critică pentru supraviețuirea în climele dure.
Acest salt evolutiv a avut loc probabil în timpul unei perioade de schimbări climatice rapide în Anzi, când stocarea nutrienților sub pământ a devenit esențială pentru supraviețuire. Evenimentul genetic unic a pus bazele pentru ca cartofii să domine ulterior agricultura ca o cultură bogată în nutrienți și cu randament ridicat.
Tuberculii au revoluționat strategiile de supraviețuire ale plantelor, permițându-le să stocheze nutrienți în siguranță, ferite de ierni aspre, secete și dăunători. Spre deosebire de semințe, tuberculii au permis reproducerea asexuată, lăsând plantele să recrească rapid și să se răspândească pe scară largă chiar și în sezoane scurte de creștere.
Cercetarea a dezvăluit că cartofii sunt genetic mai apropiați de roșii decât se credea anterior. Două gene critice au fost responsabile pentru dezvoltarea tuberculilor:
– Gena SP6A (de la roșii): a declanșat semnalul pentru creșterea tuberculilor.
– Gena IT1 (de la Etuberosum): a controlat formarea tulpinii subterane. Această combinație a creat planta unică de cartof care formează tuberculi.
Pe măsură ce munții Anzi s-au înălțat și climatul s-a schimbat, cartoful a evoluat pentru a prospera în regiuni reci, uscate și de altitudine înaltă, asigurându-și supraviețuirea și diversificarea.
Astăzi, cartofii se clasează ca a treia cea mai importantă cultură de bază din lume, după orez și grâu, hrănind miliarde de oameni și contribuind la securitatea alimentară la nivel global. Cu toate acestea, schimbările climatice, dăunătorii și bolile emergente reprezintă amenințări crescânde.
Înțelegerea evoluției și geneticii cartofului permite oamenilor de știință să reintroducă trăsături antice în soiurile moderne, îmbunătățind rezistența la climă, rezistența la dăunători și eficiența reproducerii. Dezvoltarea cartofilor bazată pe semințe și utilizarea genelor de cartofi sălbatici ar putea consolida și mai mult adaptabilitatea culturii, asigurând importanța sa continuă în fața provocărilor agricole globale.
Foto: arhivă