Pentru că pare ceva banal, prăjirea peștelui este adesea tratată cu superficialitate. Mulți folosesc primul ulei pe care îl au la îndemână, fără să se gândească la temperatură, la textura delicată a peștelui sau la impactul asupra gustului. În realitate, tocmai uleiul este detaliul care face diferența dintre un preparat gustos, cu crustă crocantă și miez fraged, și unul ars, uleios sau fad.
Sunetul uleiului încins, aroma care se ridică din tigaie, culoarea aurie care se formează la suprafață – toate fac parte dintr-un ritual culinar vechi. Însă în spatele lui stau reguli clare. Iată ce trebuie să știi despre ce ulei să folosești când prăjești pește.
Peștele este diferit de alte tipuri de carne. Are o textură fragilă, un conținut ridicat de apă și grăsimi sensibile la temperatură. Reacționează rapid la mediul în care este gătit, iar un ulei nepotrivit poate:
În schimb, un ulei potrivit creează o crustă subțire și crocantă, păstrează interiorul fraged și suculent și rezistă bine la temperaturi înalte.
Totul ține de punctul de fumegare – temperatura la care uleiul începe să se degradeze, să fumege și să elibereze substanțe nedorite.
Peștele se prăjește, în general, la temperaturi între 170 și 190°C. Așadar, uleiul ales trebuie să:
Carnea peștelui este delicată și necesită atenție. Uleiurile rafinate sunt cele mai potrivite pentru prăjit, deoarece rezistă mai bine la temperaturi înalte. Cele mai bune opțiuni sunt:
Este cea mai utilizată variantă în bucătăria românească.
Avantaje:
Este ideal pentru pește pane, fileuri delicate sau pește prăjit simplu. Important: trebuie să fie rafinat, nu presat la rece.
Tot mai apreciat, este o alternativă modernă și echilibrată.
Avantaje:
Este potrivit mai ales pentru pește slab (cod, șalău, biban) și pentru prăjire rapidă la foc mediu-mare.
Foarte stabil la temperaturi înalte, preferat în bucătăriile asiatice.
Avantaje:
Are un gust ușor recognoscibil, dar discret, potrivit pentru pește pane sau preparate inspirate din bucătăria asiatică.
Mai rar folosit din cauza prețului, dar extrem de eficient.
Avantaj major: punct de ardere foarte ridicat – aproximativ 271°C.
Este una dintre cele mai bune opțiuni pentru prăjire, inclusiv în cazul peștelui.
Nu doar uleiul contează, ci și tipul de pește.
Peștii grași au deja un conținut ridicat de grăsime, așa că nu este nevoie de mult ulei. De fapt, excesul poate face ca preparatul să devină greu și uleios.
Prăjirea corectă nu înseamnă scufundare completă în ulei. Pentru pește este suficient un strat subțire într-o tigaie bine încinsă.
Un alt secret: nu întoarce peștele de prea multe ori. Astfel:
Deși sănătos, nu este potrivit pentru prăjire la temperaturi înalte.
Poate fi folosit la final, pentru stropire sau marinare.
Uleiurile de floarea-soarelui, dovleac, in, susan (nerafinate) sunt sensibile la căldură și se degradează rapid. Nu sunt recomandate pentru prăjire.
Untul se arde repede, iar margarina conține grăsimi instabile. Niciuna nu este potrivită pentru prăjirea peștelui.
Deși prăjelile sunt adesea evitate într-o alimentație echilibrată, peștele poate fi gătit corect și fără exces de grăsime dacă:
În plus, există alternative mai sănătoase:
Prăjirea peștelui nu este chiar atât de simplă pe cât pare. Alegerea uleiului potrivit influențează direct gustul, textura și valoarea nutritivă a preparatului.
Cea mai sigură opțiune rămâne uleiul de floarea-soarelui rafinat, urmat de uleiul de rapiță rafinat și uleiul de arahide. Uleiul de avocado rafinat este excelent, dar mai puțin accesibil.
Dacă ții cont de aceste reguli simple, peștele prăjit poate rămâne un preparat gustos, cu crustă crocantă și interior fraged, fără excese inutile de grăsime.
Te mai poate interesa:
FOTO: Shutterstock.