Ți se întâmplă să uiți unde ai pus cheile, să nu-ți amintești ce voiai să spui sau să repeți aceeași întrebare la intervale scurte de timp? Deși astfel de episoade sunt frecvente și nu indică neapărat o problemă neurologică, există situații în care uitarea poate reprezenta un semnal de alarmă. Aparent, nu frecvența episoadelor este singurul criteriu important, ci și modul în care acestea evoluează și afectează activitățile cotidiene.
Nu toate problemele de memorie au aceeași semnificație. O persoană poate uita temporar unde și-a lăsat telefonul, în timp ce alta poate adresa aceeași întrebare de mai multe ori într-o oră, fără să-și amintească răspunsul primit. În primul caz, uitarea poate fi asociată cu stresul, oboseala, lipsa somnului sau suprasolicitarea mentală. În al doilea, mai ales dacă episoadele se repetă și se agravează, poate fi necesară o evaluare medicală.
Un aspect important este capacitatea persoanei de a-și aminti ulterior informația. De exemplu, cineva care uită un nume, dar și-l amintește după câteva minute, nu se află neapărat în aceeași situație cu o persoană care uită complet o conversație recentă. Pierderile de memorie nu înseamnă automat demență. Totuși, schimbările persistente, care afectează autonomia și capacitatea de a îndeplini sarcini familiare, nu ar trebui ignorate.
Citește și: Ce și cum gândesc cu adevărat persoanele care suferă de demență
Demența este adesea asociată exclusiv cu uitarea, însă manifestările pot fi mult mai complexe. Unele persoane își amintesc cu exactitate evenimente petrecute în copilărie, dar nu pot spune ce au mâncat în dimineața respectivă. Altele încep să întâmpine dificultăți în orientarea pe trasee cunoscute sau în desfășurarea unor activități pe care anterior le realizau fără efort. Printre modificările care merită investigate se numără:
Pe măsură ce boala evoluează, unele persoane pot avea nevoie de ajutor pentru îmbrăcat, alimentație sau igienă personală. În stadiile avansate, poate apărea inclusiv dificultatea de a recunoaște membrii familiei.
Unul dintre cele mai importante aspecte este că problemele de memorie pot avea și cauze care nu sunt legate de bolile neurodegenerative. Deficitul de vitamina B12, tulburările tiroidiene, depresia, anxietatea și problemele de somn pot afecta atenția, concentrarea și capacitatea de a reține informații. De asemenea, anumite medicamente pot provoca efecte adverse care influențează funcțiile cognitive, mai ales în cazul persoanelor în vârstă care urmează mai multe tratamente simultan.
Identificarea și tratarea acestor cauze pot duce, în anumite situații, la ameliorarea dificultăților cognitive. Evaluarea neurologică poate include analiza istoricului medical, verificarea tratamentelor administrate, teste cognitive și investigații suplimentare, în funcție de simptome.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel mondial în 2021, iar anual apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Boala Alzheimer este responsabilă pentru aproximativ 60-70% dintre cazurile de demență.
Un studiu publicat în 2023, bazat pe date reprezentative la nivel național din India, a estimat că aproximativ 8,8 milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani trăiau cu demență, reprezentând 7,4% din această categorie de vârstă.
Deși riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, demența nu reprezintă o consecință normală sau inevitabilă a îmbătrânirii.
Foto: shutterstock
Surse: