Inteligența artificială a devenit un instrument tot mai folosit pentru a obține informații rapide despre sănătate. ChatGPT, în special, pare o soluție convenabilă atunci când apar simptome neclare sau când nu ai acces imediat la un medic. Totuși, experții avertizează că, deși chatbotul poate fi util pentru învățare, nu ar trebui să înlocuiască niciodată consultația medicală reală.
Principalul avantaj al ChatGPT este accesibilitatea. Este disponibil 24 de ore din 24, nu costă nimic și oferă răspunsuri imediate. Pentru persoanele care trăiesc în zone rurale sau nu au asigurare medicală, inteligența artificială pare o alternativă atractivă. ChatGPT poate explica termeni medicali complicați, poate oferi sfaturi generale de stil de viață și poate traduce concepte clinice într-un limbaj simplu.
Într-o lume în care căutările pe Google pot fi copleșitoare, ChatGPT oferă un format conversațional și clar. Mulți utilizatori spun că le oferă mai multă claritate decât un articol lung de pe internet. Totuși, tocmai această simplitate poate deveni o capcană.
Conform unui articol publicat de Healthline, cel mai mare risc este ca oamenii să creadă că ChatGPT poate diagnostica boli. De fapt, chatbotul nu are acces la istoricul tău medical, nu poate interpreta analize, imagini sau simptome complexe și poate „inventa” informații atunci când nu este sigur – fenomen cunoscut sub numele de AI hallucination.
În plus, ChatGPT nu poate evalua urgențele medicale. Dacă ai dureri puternice în piept, febră mare sau sângerări neobișnuite, a aștepta un răspuns de la un bot în loc să suni la 112 poate fi periculos.
Medicul Lisa Fitzpatrick, specialist în sănătate publică, spune că „răspunsurile ChatGPT pot părea credibile, dar lipsa de empatie și de context uman le face insuficiente pentru o evaluare medicală reală”.
ChatGPT poate avea două efecte opuse. Uneori te liniștește prea mult, făcându-te să ignori semnele unei boli grave. Alteori, exagerează gravitatea simptomelor, ceea ce duce la anxietate și panică inutilă.
De exemplu, o durere de cap banală poate fi interpretată ca semn al unei tumori cerebrale, iar o tuse ușoară – ca simptom de pneumonie. Această lipsă de echilibru arată de ce judecata unui profesionist rămâne indispensabilă.
Există totuși câteva situații în care folosirea ChatGPT nu reprezintă un risc:
Pentru educație generală: să afli ce este colesterolul, ce înseamnă „hipertensiune” sau ce alimente sunt bogate în magneziu.
Ca ajutor între consultații: să notezi simptomele, să formulezi întrebări pentru medicul tău sau să ceri explicații suplimentare despre un diagnostic deja pus.
Pentru sfaturi de stil de viață: somn, alimentație echilibrată, gestionarea stresului – domenii unde ChatGPT se bazează pe date publice și nu pe diagnostice.
În toate aceste cazuri, informațiile trebuie privite ca punct de plecare, nu ca soluție finală.
Pentru a folosi ChatGPT fără riscuri, specialiștii recomandă câteva reguli simple:
Evită să ceri diagnostice directe („Ce boală am?”).
Specifică faptul că vrei informații generale, nu medicale personalizate.
Verifică răspunsurile cu surse de încredere (OMS, CDC, site-uri medicale universitare).
Dacă simptomele persistă sau se agravează, mergi imediat la medic.
Nu urma sfaturi care implică schimbări de tratament, medicamente sau suplimente fără acordul unui specialist.
ChatGPT este un instrument valoros pentru educație și orientare generală, dar nu poate înlocui experiența unui medic. El poate fi util pentru a înțelege mai bine un termen medical sau pentru a-ți organiza întrebările înainte de o consultație. Totuși, atunci când vine vorba de diagnostic, tratament sau decizii de sănătate, doar un profesionist calificat poate evalua corect situația ta.
Inteligența artificială nu este dușmanul medicinei, dar instrumente precum ChatGPT trebuie folosite cu discernământ, ca un aliat al informării, nu ca un substitut al îngrijirii medicale reale.
Sursă foto: Shutterstock