Ce au descoperit cercetătorii despre această rășină naturală și efectele ei asupra celulelor canceroase

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guma de mastic, o rășină naturală obținută din arborele Pistacia lentiscus, este cunoscută de secole în țările mediteraneene, unde a fost utilizată atât în alimentație, cât și în medicina tradițională. Astăzi, această substanță se află în atenția comunității științifice, după ce mai multe studii de laborator au analizat modul în care compușii săi bioactivi interacționează cu celulele canceroase.

Deși rezultatele sunt considerate promițătoare, specialiștii subliniază că cercetările sunt încă într-o etapă incipientă și nu demonstrează că guma de mastic poate trata cancerul la oameni.

Cercetările au vizat mai multe tipuri de cancer

În ultimii ani, echipe de cercetători din mai multe centre universitare au testat extracte din guma de mastic pe culturi de celule canceroase. Experimentele au inclus linii celulare asociate cancerului de colon, prostată, pancreas, stomac, căi biliare și plămân.

Recomandări

Toți aruncă această parte a cireșelor, dar din ea se face unul dintre cele mai apreciate…

Peste 400 de spitale intră luni în grevă de avertisment. Internările și operațiile programate vor fi…

Rezultatele au indicat, în mai multe cazuri, o reducere a ritmului de multiplicare a celulelor tumorale. În același timp, cercetătorii au observat activarea unor procese biologice implicate în apoptoză, mecanismul natural prin care organismul elimină celulele deteriorate sau anormale.

Deși efectele nu au fost identice în toate studiile, concluziile sugerează că rășina conține compuși care merită investigați în continuare.

Cum ar putea acționa compușii din guma de mastic

Analizele efectuate până acum indică faptul că extractele din guma de mastic influențează mai multe mecanisme implicate în dezvoltarea și progresia tumorilor.

Printre acestea se numără procesele asociate inflamației cronice și stresului oxidativ, doi factori considerați importanți în apariția și evoluția mai multor tipuri de cancer.

În cazul cancerului de prostată, un studiu a raportat inhibarea căii de semnalizare NF-κB, un mecanism implicat atât în inflamație, cât și în supraviețuirea celulelor tumorale.

Alte cercetări au evidențiat modificări ale proteinelor Bax și Bcl-2, implicate în reglarea morții celulare, precum și activarea caspazelor, enzime esențiale pentru declanșarea procesului de apoptoză.

Rezultatele sunt limitate la studiile de laborator

În ciuda interesului crescut, cercetătorii avertizează că toate aceste rezultate provin aproape exclusiv din experimente realizate în laborator, pe culturi de celule.

Acest tip de cercetare reprezintă primul pas în evaluarea unui posibil compus terapeutic, însă nu poate demonstra eficiența sau siguranța unei substanțe în organismul uman.

Până în prezent nu există studii clinice ample care să confirme că guma de mastic are efecte anticancer la pacienți sau să stabilească dozele eficiente și profilul de siguranță pe termen lung.

De altfel, istoria cercetării medicale arată că numeroase substanțe care au avut rezultate spectaculoase în laborator nu au reușit să confirme aceleași beneficii în studiile clinice.

De ce continuă oamenii de știință să studieze această rășină

Interesul pentru guma de mastic face parte dintr-o direcție mai amplă de cercetare care urmărește identificarea unor compuși naturali cu potențial farmaceutic.

Multe medicamente utilizate astăzi au fost dezvoltate pornind de la substanțe extrase din plante, iar cercetătorii speră că și alte produse naturale ar putea oferi puncte de plecare pentru terapiile viitorului.

În acest context, guma de mastic reprezintă mai degrabă un candidat pentru cercetare decât un remediu validat. Specialiștii insistă că aceasta nu poate preveni, trata sau înlocui terapiile oncologice recomandate de medici.

Sursă foto –  FabrikaPhoto / Envato