Ce ascund marile branduri de brânzeturi! 90% dintre ele conțin o enzimă creată în laborator de Pfizer

Un studiu recent și o postare virală pe rețelele de socializare au atras atenția asupra unui fapt surprinzător pentru mulți consumatori: aproximativ 90% din brânzeturile produse în Statele Unite conțin o enzimă creată în laborator de compania farmaceutică Pfizer, fără ca aceasta să fie menționată pe etichetă.

Ce conține brânza fabricată în America

Ingredientul, cunoscut sub numele de fermentation-produced chymosin (FPC), este o versiune genetic modificată a reninei, enzima care coagulază laptele în procesul de fabricare a brânzeturilor. Deși FPC este folosit de decenii, viralizarea recentă a acestui aspect pe platformele de socializare a stârnit un val de reacții și cereri pentru etichetare mai clară.

Pe platforma X, un utilizator întreba: „Cum este posibil așa ceva?”, iar alții au anunțat că vor renunța să mai cumpere brânzeturi americane:

Recomandări

Sistem imunitar mai puternic cu o porție zilnică de kimchi

Ninge și de Paște? Data exactă la care scăpăm de ninsori în București, potrivit meteorologilor Accuweather

„Un boicot este singura soluție”. Alt utilizator a scris: „Din păcate, nu voi mai cumpăra brânză americană fără să citesc cu atenție etichetele”.

Cum a apărut FPC și de ce este folosit

FPC a fost dezvoltat în 1990, când oamenii de știință de la Pfizer au creat un microorganism capabil să producă chimozina, enzima esențială din renina de vițel. Această inovație a revoluționat industria brânzeturilor, făcând procesul mai rapid, mai ieftin și mai predictibil.

FDA (Food and Drug Administration) a aprobat FPC ca fiind „Generally Recognized as Safe” (GRAS), ceea ce permite utilizarea sa în alimente fără aprobarea completă înainte de comercializare, bazându-se și pe un studiu de 90 de zile pe șoareci. În 1996, Pfizer a vândut divizia de producere a brânzei companiei daneze de biotehnologie Chr. Hansen, care continuă să furnizeze enzima marilor producători de lactate din SUA.

Jacob Vishof Paulsen, vicepreședinte la Chr. Hansen, a descris enzimele mai noi ca fiind „game changer”, deoarece permit obținerea unui procent mai mare de brânză din același volum de lapte, un avantaj considerabil într-o industrie cu marje foarte mici.

Controversele legate de ingredientele de pe etichete

Problema majoră ridicată de consumatori și organizații pentru protecția drepturilor acestora este lipsa etichetării transparente. Potrivit American Cheese Society, aproximativ 90% din brânzeturile nord-americane sunt fabricate cu FPC, dar etichetele nu fac distincție între renina tradițională și cea obținută prin biotehnologie.

„Lipsa menționării faptului că enzima este GMO îi lasă pe cei care se opun organismelor modificate genetic în întuneric atunci când aleg brânza”, a transmis American Cheese Society. Unele produse folosesc termenul „non-animal rennet”, care de fapt indică prezența FPC.

O parte din public și experți subliniază că enzimele obținute prin inginerie genetică nu prezintă riscuri mai mari decât alimentele convenționale, iar organisme internaționale precum WHO și EFSA susțin siguranța produselor GMO testate corespunzător.

Există brânzeturi care nu necesită renină, cum ar fi brânza de vaci, crema de brânză, paneer-ul sau anumite tipuri de mozzarella. De asemenea, brânzeturile organice certificate USDA nu permit utilizarea FPC, oferind o opțiune pentru cei care doresc să evite enzimele modificate genetic.

Cum se obținea renina înainte de FPC

Tradicional, renina se extrăgea din stomacul vițeilor născuți recent, fiind o sursă limitată și costisitoare. O dată cu creșterea cererii de brânză în secolul XX, industria a căutat alternative mai eficiente. FPC a permis obținerea chimozinei identice cu cea naturală, fără sacrificarea animalelor și cu o producție scalabilă, ceea ce a transformat practic industria brânzeturilor.

Sursă foto – duskbabe / Envato