Ce alimente sunt permise în Săptămâna Albă. Ce pot mânca credincioșii înainte Postul Paștelui

Înainte de intrarea în Postul Mare, credincioșii ortodocși marchează Săptămâna Albă, o etapă de tranziție spirituală și alimentară care pregătește trupul și sufletul pentru cele 40 de zile de post. În acest an, perioada se desfășoară între 16 și 22 februarie, imediat după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, prăznuită pe 15 februarie, și precede începutul Postul Mare, care începe luni, 23 februarie.

De ce se numește „Săptămâna Albă”

Această săptămână marchează Lăsatul secului de carne și reprezintă un timp de echilibru și reflecție, în care credincioșii fac trecerea treptată către rânduiala aspră a postului.

Denumirea vine din specificul alimentar al acestor zile. Carnea este exclusă din alimentație, însă sunt permise produsele lactate, ouăle și peștele – alimente considerate „albe”. Tradiția ortodoxă a rânduit această etapă pentru a facilita o adaptare treptată, atât fizică, cât și spirituală.

Recomandări

Săptămâna Albă 2026. Ce înseamnă și ce este permis înainte de Postul Mare

Papa Francisc a murit în Lunea Albă din Săptămâna Luminată. Ce semnificație are în credința populară

Preotul Dan Damaschin a explicat, la Digi 24:

„În Săptămâna Albă, alimentația capătă un ritm mai cumpătat, pregătind treptat organismul pentru rigorile Postului Mare. După lăsatul secului de carne, credincioșii renunță la preparatele de origine animală, însă tradiția ortodoxă permite consumul de lapte, brânză, smântână, ouă și pește, facilitând astfel o tranziție lină către perioada strictă de post”.

Accent pe pregătirea sufletească

Dincolo de reguli alimentare, perioada are o profundă încărcătură spirituală. Credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să se spovedească și să acorde mai mult timp rugăciunii, pentru a intra în post cu sufletul împăcat.

„Dincolo de rânduiala alimentară, credincioșii acordă o atenție specială pregătirii sufletești, participând la slujbele bisericești, la spovedanie și la rugăciuni mai intense, menite să aducă liniște și împăcare înaintea Postului Mare. Un moment central al săptămânii este Duminica Lăsatului sec de brânză, cunoscută și sub denumirea de Duminica Iertării, când oamenii își cer iertare unii altora pentru greșelile comise, pregătindu-se astfel să intre în post cu inima curată. Gestul are o profundă semnificație morală și simbolizează dorința de reconciliere și reînnoire interioară”, a mai explicat preotul Dan Damaschin.

Nunțile și petrecerile, evitate

În această perioadă, atmosfera de cumpătare și introspecție exclude organizarea petrecerilor sau a nunților, considerate nepotrivite cu spiritul săptămânii.

„În multe zone ale țării se păstrează obiceiul curățeniei generale în gospodărie, un gest simbolic care reflectă purificarea sufletească. Totodată, faptele de milostenie și ajutorarea celor nevoiași sunt încurajate, subliniind astfel dimensiunea morală și comunitară a acestei săptămâni”, a mai precizat preotul Dan Damaschin.

Săptămâna Albă rămâne, astfel, un moment de echilibru între trup și suflet, o etapă de pregătire care îi ajută pe credincioși să intre în Postul Mare cu mai multă conștientizare, liniște și dorință de schimbare interioară.

Sursă foto – Chatham172 / Envato