Câte ore trebuie să facem pauză între mese, potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Într-o perioadă în care gustările au devenit o rutină pentru mulți dintre noi, iar alimentele sunt disponibile la orice oră din zi și din noapte, medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra unui obicei care poate afecta sănătatea mai mult decât ne imaginăm: mâncatul continuu, fără pauze între mese.

Potrivit specialistului, organismul are nevoie de intervale clare de repaus digestiv, iar mesele luate prea des nu îi permit sistemului digestiv să funcționeze eficient. Deși mulți cred că ronțăitul constant ajută la controlul foamei, realitatea este cu totul alta.

Metabolismul are nevoie de pauze

Mihaela Bilic explică faptul că unul dintre cele mai nocive obiceiuri alimentare este să mâncăm aproape fără întrerupere pe parcursul zilei. Fie că este vorba despre un biscuit, câteva covrigei sau o mână de chipsuri, fiecare gustare pune din nou digestia în mișcare.

Recomandări

Scad pensiile pentru această categorie de pensionari din România. Decizia a fost luată de noul guvern

De ce apar bășicile pe piele și cum scăpăm de ele

Potrivit medicului, este recomandat să existe o pauză de aproximativ 4-5 ore între mesele principale. În acest interval, organismul își poate finaliza procesele digestive și poate intra într-o perioadă de repaus benefică.

Atunci când mâncăm permanent, stomacul este obligat să secrete în mod continuu sucuri digestive. În timp, acest lucru poate suprasolicita sistemul digestiv și poate contribui la apariția unor probleme precum refluxul gastric, balonarea sau disconfortul abdominal.

„Metabolismul are nevoie de pauze”, subliniază nutriționistul, explicând că organismul nu este construit pentru a procesa alimente fără întrerupere de dimineața până seara.

De ce ne este atât de greu să rezistăm gustărilor

Ritmul de viață actual favorizează consumul frecvent de alimente. Multe persoane lucrează la birou, au la îndemână snacksuri și obișnuiesc să mănânce în timp ce lucrează, urmăresc un film sau navighează pe internet.

În plus, industria alimentară oferă o gamă uriașă de produse concepute special pentru a fi consumate între mese. Ambalajele mici și porțiile aparent nevinovate creează impresia că aceste gustări nu au un impact major asupra siluetei.

În realitate, fiecare produs consumat între mesele principale aduce calorii suplimentare și stimulează din nou secreția de insulină și procesele digestive.

Mai mult, multe persoane confundă plictiseala, stresul sau oboseala cu senzația de foame. Astfel, ajung să mănânce chiar și atunci când organismul nu are nevoie de energie.

Snacksurile uscate, adevărate bombe calorice

Un alt aspect evidențiat de Mihaela Bilic este legat de produsele uscate de ronțăit, considerate adesea o alegere mai puțin periculoasă decât dulciurile.

Sticksurile, covrigeii, biscuiții sărați, crackersii și chipsurile sunt consumate frecvent pentru că nu par foarte consistente și dau impresia că au puține calorii. Însă lucrurile stau exact invers.

Prin procesul de deshidratare, aceste produse devin extrem de concentrate din punct de vedere energetic. Apa este eliminată aproape complet, iar ceea ce rămâne este un produs bogat în calorii.

Potrivit medicului nutriționist, multe dintre aceste alimente depășesc 450-500 de calorii la 100 de grame, o valoare comparabilă cu cea a unor deserturi sau produse de patiserie.

În plus, compoziția lor nu este întotdeauna una favorabilă sănătății. Adesea, acestea conțin cantități importante de făină rafinată și grăsimi vegetale procesate, inclusiv margarină. Cu alte cuvinte, sunt alimente care oferă multe calorii și puțini nutrienți valoroși.

De ce nu simțim cât de mult mâncăm

Unul dintre motivele pentru care aceste produse sunt atât de periculoase pentru siluetă este faptul că nu induc rapid senzația de sațietate.

Alimentele crocante și uscate sunt consumate adesea mecanic. Putem termina cu ușurință o pungă întreagă de covrigei sau chipsuri fără să realizăm cantitatea ingerată.

În schimb, alimentele bogate în apă, precum fructele, legumele sau supele, ocupă un volum mai mare în stomac și contribuie mai eficient la instalarea senzației de sațietate.

Acesta este și motivul pentru care o porție aparent mică de chipsuri poate avea mai multe calorii decât o masă completă formată din alimente proaspete.

Cum arată un program alimentar echilibrat

Specialiștii recomandă, în general, trei mese principale pe zi și, dacă este necesar, una sau două gustări bine alese. Important este ca organismul să beneficieze de perioade suficiente de repaus digestiv.

Pentru majoritatea adulților sănătoși, intervalul de 4-5 ore între mese este considerat optim. Acest lucru permite digestiei să se desfășoare normal și ajută la reglarea senzației naturale de foame.

De asemenea, este important ca mesele să fie consistente și echilibrate, conținând proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. O masă completă va menține sațietatea pentru mai mult timp și va reduce tentația de a ronțăi constant.

În locul snacksurilor procesate, pot fi alese variante mai nutritive, precum fructele proaspete, iaurtul simplu, nucile consumate cu măsură sau legumele crude.

Mesajul transmis de Mihaela Bilic este simplu: nu doar ceea ce mâncăm contează, ci și cât de des mâncăm. Pauzele dintre mese reprezintă o componentă esențială a unei alimentații sănătoase, iar renunțarea la obiceiul de a ronțăi permanent poate aduce beneficii atât pentru digestie, cât și pentru controlul greutății corporale.