Calendar ortodox 13 septembrie 2025. Sărbătoare mare pentru ortodocşi

În ziua de 13 septembrie 2025, Biserica Ortodoxă marchează două evenimente importante: sfințirea Bisericii Învierii din Ierusalim și Ajunul Înălțării Sfintei Cruci. Este și momentul în care credincioșii își aduc aminte de Sfântul Ioan de la Prislop, un sfânt român care a trăit probabil în secolul al XV-lea.

Sfințirea Bisericii Învierii din Ierusalim

Biserica Învierii, cunoscută și ca Biserica Sfântului Mormânt, este unul dintre cele mai sfinte locuri pentru creștini, fiind locul în care Iisus Hristos a fost răstignit, îngropat și înviat. Prima biserică de pe acest loc a fost ridicată de împăratul Constantin cel Mare în secolul al IV-lea, după ce mama sa, Sfânta Elena, a descoperit adevărata Cruce a Mântuitorului.

Sfințirea oficială a bisericii a avut loc la 13 septembrie 335, în prezența unui mare număr de episcopi și credincioși din întreaga lume. A doua zi, patriarhul Macarie al Ierusalimului a prezentat lemnul sfânt al Crucii poporului, dând astfel naștere sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, care se celebrează anual pe 14 septembrie.

Recomandări

Mesaje de Sfântul Nicolae. SMS-uri, urări și felicitări pe care le poți trimite pe 6 decembrie

Aceste zodii sunt favorizate de univers în decembrie! Sărbătorile le aduc noroc și surprize neașteptate

Ajunul Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci comemorează descoperirea și ridicarea crucii de către Sfânta Elena și episcopul Macarie. Crucea simbolizează sacrificiul lui Hristos, victoria asupra păcatului și iubirea lui Dumnezeu pentru oameni. În tradiția ortodoxă, această zi precede marea sărbătoare de pe 14 septembrie și este marcată de rugăciune și pregătirea spirituală.

Sfinți comemorați pe 13 septembrie

Pe lângă aceste evenimente, calendarul ortodox amintește de mai mulți sfinți:

• Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul, primul păgân botezat care a urmat învățăturile Sfântului Apostol Petru și a fost hirotonit episcop, fiind martirizat în Cezareea Palestinei.
• Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, originar din Silvașul de Sus, care a dus o viață de rugăciune și post în Mănăstirea Prislop și într-o chilie săpată în stâncă. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1992.
• Sfinții Mucenici Gordian, Macrobie, Ilie, Valerian, Zotic și Lucian, care au mărturisit credința lor în Hristos în timpul persecuțiilor împăratului Liciniu, fiind martirizați pentru refuzul de a jertfi idolilor.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

Ziua Crucii, sărbătorită pe 14 septembrie, marchează atât găsirea și înălțarea Crucii, cât și aducerea ei de la perși în anul 630 de către împăratul Heraclius. Este o zi de post, rugăciune și cinstire a Crucii, considerată protectoare împotriva bolilor și necazurilor.

Printre tradițiile populare:

• Nu se consumă alimente de culoare neagră, fructe și legume care amintesc de cruce, sau pește.
• Se sfințesc plante și flori pentru a proteja gospodăria și a aduce sănătate.
• Se împart ulcele cu miere, lapte sau apă și colaci pentru a cinsti memoria celor adormiți.
• Superstițiile populare leagă această zi de fenomene naturale, precum bruma, migrarea păsărilor sau comportamentul șerpilor, simbolizând trecerea de la vară la toamnă.

În aceste zile, credincioșii pot rosti rugăciuni speciale pentru protecție și binecuvântare, invocând puterea Crucii Domnului pentru a alunga răul și a aduce liniște și sănătate în familiile lor.

Sursă foto – KrasnikovaKat / Envato