Brain Gym® este, fără îndoială, unul dintre cele mai controversate programe educaționale ale ultimilor ani. Promovat ca o tehnică ce activează creierul prin exerciții simple, este folosit în școli, cabinete educaționale, centre pentru copii cu dificultăți de învățare și chiar în programe corporative. Promisiunea sa? O minte mai clară, memorie îmbunătățită, concentrare mai bună și o stare generală de bine.
Dar dincolo de popularitate, rămâne întrebarea esențială: funcționează, sau este doar un mit modern ambalat atractiv?
Programul a fost dezvoltat în anii ’70 de Paul și Gail Dennison, plecând de la ideea că mișcarea este esențială pentru funcționarea optimă a creierului. Conceptul central: anumite mișcări fizice pot stimula conexiunile neuronale, îmbunătățind astfel atenția, învățarea, memoria și chiar reglarea emoțională.
Programul se bazează pe:
Mișcări coordonate — 26 de exerciții simple, denumite „activități Brain Gym”.
Dominanță cerebrală mixtă — ideea că oamenii folosesc diferit emisferele cerebrale, iar exercițiile ar aduce „echilibru”.
Training perceptual-motric — mișcări gândite să îmbunătățească integrarea senzorială.
Reconfigurarea neurologică — conceptul că exercițiile pot reconfigura rețele neuronale.
Deși aceste idei sună spectaculos, ele sunt doar parțial susținute de știința modernă.
Programul este popular în rândul:
elevilor, mai ales în școli cu programe alternative sau de suport educațional;
copiilor cu dificultăți de învățare, precum dislexie, ADHD sau tulburări de integrare senzorială;
adulților care caută optimizarea funcțiilor cognitive;
persoanelor cu probleme de coordonare sau stres.
Cheia succesului: exercițiile sunt simple, accesibile, neinvazive și pot fi practicate oriunde.
Susținătorii programului afirmă că acesta poate îmbunătăți:
atenția și concentrarea,
memoria și capacitatea de reținere,
reglarea emoțiilor și reducerea stresului,
abilitățile cognitive complexe precum planificarea și luarea deciziilor.
Multe dintre exerciții implică respirație, mișcare bilaterală, relaxare și ritmicitate, elemente care pot îmbunătăți temporar starea de alertă și confortul psihic.
Aici controversele devin evidente. În ciuda popularității sale, Brain Gym nu este susținut de studii științifice solide.
Rezultatele cercetărilor arată:
Nicio îmbunătățire a memoriei și atenției la adulți, în comparație cu alte forme de mișcare.
Niciun impact semnificativ asupra funcțiilor cognitive la vârstnici, conform unei analize din 2023.
Lipsa efectelor asupra echilibrului la copiii de grădiniță, într-un studiu publicat tot în 2023.
Mai mult, multe dintre studiile „pozitive” sunt realizate sau finanțate direct de organizații care promovează Brain Gym, ridicând semne serioase de întrebare privind imparțialitatea.
Specialiștii spun că programul are succes din două motive:
Profesorii și părinții îl adoptă rapid pentru că oferă o soluție simplă, rapidă și neinvazivă într-un mediu în care problemele de atenție sunt tot mai frecvente.
Printre cele mai cunoscute se numără:
Crossover — atingerea cotului de genunchiul opus; promovează coordonarea.
Brain Buttons — masarea zonei sternului pentru „activarea creierului”.
Hook-ups — o poziție relaxantă folosită pentru reducerea anxietății.
Lazy 8s — desenarea în aer a unei cifre 8 orizontale pentru stimularea coordonării oculare.
Cross Crawl — mișcări ritmice pentru activarea ambelor emisfere.
În realitate, multe dintre aceste activități sunt comune în programele de motricitate, psihomotricitate sau terapie ocupațională.
Dacă scopul este dezvoltarea cognitivă sau reducerea stresului, există metode cu mai mult suport științific:
MNRI (Masgutova Reflex Integration) — axat pe integrarea reflexelor primitive.
Interactive Metronome — un program digital folosit în clinici și recuperare neurocognitivă.
Soundsory — o combinație de muzică și mișcare pentru stimularea sistemului vestibular.
Aceste programe au, de asemenea, limite, dar unele dispun de o bază de cercetare mai clară sau extrem de bine documentată clinic.
Brain Gym continuă să fascineze prin simplitatea și accesibilitatea sa. Deși nu există dovezi că „reprogramează” creierul, exercițiile sale pot avea un efect pozitiv indirect prin mișcare, relaxare și creșterea implicării în activități.
Sursă foto – luismanuelm / Envato