Ajunul Bobotezei 2026. Ritualurile care îți pot schimba destinul total

Ajunul Bobotezei, sărbătorit pe 5 ianuarie 2026, rămâne una dintre cele mai încărcate zile din calendarul popular românesc, un amestec profund de credință creștină, tradiții străvechi și superstiții transmise din generație în generație. Considerată o zi de hotar între vechi și nou, această sărbătoare îi pregătește pe credincioși pentru Bobotează și pentru Sfântul Ioan, fiind marcată de practici menite să aducă noroc, sănătate, belșug și împlinire sufletească.

Ce se întâmplă în Ajunul Bobotezei

Din cele mai vechi timpuri, românii au crezut că Ajunul Bobotezei are o putere aparte. Este ziua în care se ține post negru, obicei respectat mai ales în mediul rural, cu convingerea că cei care se înfrânează total de la mâncare vor avea noroc și protecție divină pe tot parcursul anului. Postul are o puternică semnificație spirituală, fiind asociat cu purificarea trupului și a sufletului și cu pregătirea pentru primirea Aghesmei Mari, apa sfințită în ziua de Bobotează.

Tot în această zi, preoții merg din casă în casă cu „Iordanul”, stropind gospodăriile cu agheasmă și binecuvântând familiile. Ritualul este privit ca o formă de protecție împotriva relelor, a bolilor și a ghinionului, iar gospodăriile sfințite sunt considerate ferite de necazuri.

Recomandări

Consumul frecvent de mâncare la pachet poate crește riscul bolilor de inimă

Superstiții de Sf. Ioan Botezătorul! Ce e interzis să faci pe 7 ianuarie

Credințe și tradiții din folclor

Ajunul Bobotezei este însoțit și de credințe mai puțin obișnuite, păstrate mai ales în folclor. Se spune, de exemplu, că în noaptea de ajun, din cauza gerului aspru, ouăle de corb ar crăpa, iar puii ar încerca să zboare, un semn al forței naturii și al momentului magic al acestei nopți.

Pentru fetele nemăritate, Ajunul Bobotezei 2026 are o semnificație aparte. Tradiția spune că ziua și noaptea care preced Boboteaza sunt cele mai potrivite pentru aflarea ursitului. Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri presupune ca fetele să ceară preotului un fir de busuioc sfințit, pe care să-l pună sub pernă înainte de culcare. Se crede că, astfel, în vis le va apărea chipul celui sortit.

Alte obiceiuri spun că fetele trebuie să poarte pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un fir de busuioc sau să așeze busuioc la streașina casei. Dacă a doua zi acesta este acoperit de chiciură, semnul este clar: căsătoria nu va întârzia, iar viitorul soț va fi un om înstărit. Există chiar și superstiția potrivit căreia o femeie care alunecă și cade pe gheață în ajun de Bobotează se va mărita în curând.

Noaptea în care „cerurile se deschid”

Ajunul Bobotezei este considerat și momentul în care cerurile se deschid, iar rugăciunile rostite cu credință sunt ascultate. Se spune că cel care ar reuși să vadă acest fenomen va avea parte de un an norocos și de dorințe împlinite. Chiar și gesturi aparent mărunte capătă semnificație: strănutul în ziua de ajun este interpretat ca un semn de noroc pentru anul care urmează.

Tradiția populară leagă Ajunul Bobotezei și de previziunile meteo pentru întregul an. Bruma pe pomi anunță un an roditor, picurii de apă de la streașină vestesc o vară ploioasă, iar o zi ploioasă în ajun ar însemna precipitații frecvente pe tot parcursul anului. Dacă zăpada scârțâie sub pașii preotului care umblă cu Iordanul, se spune că anul va fi bogat și plin de roade.

Puterea Aghesmei Mari

Punctul central al sărbătorii rămâne Agheasma Mare, apa sfințită în ziua de Bobotează, considerată un simbol al purificării și al protecției divine. Credincioșii o consumă cu evlavie, dimineața, pe nemâncate, începând cu 6 ianuarie și până la Odovania praznicului, pe 14 ianuarie. Mulți păstrează agheasmă în casă pe tot parcursul anului, pentru stropirea locuinței, a icoanelor sau a gospodăriei, ca formă de binecuvântare și apărare spirituală.

Sursă foto – foodphotoalex / Envato