Divorțul poate fi un pas dificil, însă în 2025 procesul de desfacere a căsătoriei este mai accesibil și mai rapid decât în trecut, cu mai multe opțiuni pentru cuplurile care doresc să pună punct unei relații. În funcție de situație, divorțul se poate realiza la oficiul stării civile, la notar sau în instanță, iar alegerea procedurii depinde de existența copiilor minori, gradul de consens între soți și complexitatea împărțirii bunurilor comune.
Cererea de divorț se depune, de regulă, la judecătoria din zona ultimei locuințe comune a soților. Dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în acea circumscripție, documentele se depun la judecătoria unde domiciliază pârâtul.
În situația în care pârâtul se află în străinătate și instanțele românești au competență internațională, cererea se depune la domiciliul reclamantului.
Dacă ambii soți locuiesc în afara României, aceștia pot alege de comun acord orice judecătorie din țară, iar în lipsa unui consens, competența revine Judecătoriei Sector 5 din București.
Documentele necesare includ certificatele de naștere și căsătorie, actele de identitate și o declarație privind ultima locuință comună. După depunerea cererii, soții beneficiază de un termen de reflecție de 30 de zile.
Costurile medii pentru divorțul administrativ în 2025 sunt între 600 și 800 de lei. Partajul bunurilor comune nu este inclus și se poate realiza separat.
Divorțul la notar este o procedură rapidă și eficientă, disponibilă atât pentru cuplurile fără copii minori, cât și pentru cele cu copii, dacă există consens deplin. Documentele necesare includ actele de identitate, certificatele de căsătorie și naștere, precum și extrasul de cont bancar pentru pensia alimentară, dacă este cazul.
Notarul acordă un termen de reflecție de minimum 30 de zile, iar pentru copiii minori autoritatea tutelară întocmește un raport psihosocial. Costurile medii pentru divorțul la notar sunt de aproximativ 1.000 de lei pentru cuplurile fără copii și mai ridicate dacă sunt implicați minori.
Cea mai complexă procedură este divorțul în instanță, folosit atunci când soții nu ajung la consens, există copii minori sau unul dintre soți nu dorește separarea. Tipurile de divorț în instanță includ:
Divorțul amiabil, în care ambii soți sunt de acord și instanța stabilește aspectele legate de copii și bunuri fără a atribui vina.
Divorțul din culpă, cerut de un singur soț, unde instanța analizează probele și stabilește vinovăția.
Taxele de timbru variază între 50 și 200 de lei, în funcție de tipul cererii, iar pentru partajul bunurilor comune sunt necesare documente suplimentare.
După emiterea certificatului de divorț, soții pot decide dacă păstrează numele de familie. În cazul schimbării acestuia, trebuie emis un nou act de identitate. Bunurile comune nu se împart automat, iar partajul se poate solicita ulterior, fie la notar, fie în instanță.
Divorțul în 2025 oferă opțiuni mai flexibile și mai rapide, reducând birocrația și costurile, însă alegerea procedurii potrivite depinde de consensul între soți, existența copiilor și complexitatea patrimoniului comun.
Sursă foto – stockfilmstudio / Envato