Intrarea la menopauză este o etapă naturală și inevitabilă în viața fiecărei femei. Totuși, discuțiile despre această perioadă sunt adesea învăluite în mister și, uneori, chiar în teamă.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, ne ajută să înțelegem mai bine schimbările prin care trece corpul nostru înainte de menopauză și cum să gestionăm cât mai eficient această perioadă de tranziție către o nouă etapă din viața noastră.
Dr. Andreas Vythoulkas: Este o întrebare excelentă, deoarece există multă confuzie în jurul acestor termeni. Pe scurt, premenopauza (sau perimenopauza) este perioada de tranziție care precede menopauza propriu-zisă. Poate dura de la câțiva ani la chiar peste un deceniu. În acest timp, nivelurile hormonale încep să fluctueze, iar corpul se pregătește treptat pentru încetarea funcției ovariene. Menopauza, pe de altă parte, este definită retrospectiv ca fiind momentul în care au trecut 12 luni consecutive fără menstruație.
Dr. Andreas Vythoulkas: Unul dintre cele mai comune semne este modificarea ciclului menstrual. Poate deveni mai scurt sau mai lung, sângerarea poate fi mai abundentă sau mai ușoară, iar intervalele dintre menstruații pot deveni imprevizibile. Aceste fluctuații sunt rezultatul schimbărilor hormonale, în special al estrogenului. Este important de reținut că nu există un tipar unic, fiecare femeie experimentează acest lucru diferit.
Dr. Andreas Vythoulkas: Sunt mai multe tipuri de simptome care indică o posibilă intrare în premenopauză. În afară de ciclurile menstruale neregulate, pot apărea bufeuri care se simt ca valuri bruște de căldură ce se răspândesc prin corp, urmate adesea de transpirație abundentă, mai ales în timpul nopții. Acestea survin pe fondul fluctuațiilor hormonale care afectează termoreglarea corpului.
Apoi, există posibilitatea să apară dificultăți de somn. Multe femei încep să aibă probleme cu adormitul sau cu menținerea somnului.
Fluctuațiile hormonale pot influența și chimia creierului, ducând la iritabilitate crescută, anxietate, tristețe sau chiar atacuri de panică.
Pe măsură ce nivelul de estrogen scade, țesuturile vaginale pot deveni mai subțiri și mai puțin lubrifiate, cauzând disconfort, mâncărime sau durere în timpul actului sexual.
Totodată, dorința sexuală poate scădea din cauza uscăciunii vaginale sau a modificărilor hormonale.
Unele femei pot lua mai mult în greutate în această perioadă, cu precădere în zona abdominală. Metabolismul poate încetini, iar redistribuția grăsimii corporale se poate modifica, ducând la acumularea de kilograme în plus în jurul taliei.
Mai este posibil ca fluctuațiile hormonale să determine o senzație de tensiune sau durere la nivelul sânilor, precum și dureri articulare sau musculare.
Nu în ultimul rând, pot să apară probleme de concentrare și „ceață cerebrală”, care sunt însă temporare și se ameliorează odată cu intrarea la menopauză.
Dr. Andreas Vythoulkas: Este important de înțeles că perimenopauza poate începe chiar și în jurul vârstei de 40 de ani, sau chiar puțin mai devreme pentru unele femei. Nu este neobișnuit ca o femeie să observe primele semne la 40-45 de ani. Durata și intensitatea simptomelor variază însă foarte mult de la o persoană la alta.
Dr. Andreas Vythoulkas: Orice modificare semnificativă a corpului ar trebui discutată cu medicul ginecolog. Nu este nevoie să vă îngrijorați în sensul negativ, ci mai degrabă să fiți proactive.
O consultație medicală este recomandată oricând apar simptome care afectează calitatea vieții, cum ar fi somnul, starea de spirit, relațiile personale sau profesionale. Medicul poate confirma că este vorba despre perimenopauză, poate exclude alte afecțiuni și poate discuta despre opțiuni pentru gestionarea simptomelor, cum ar fi modificări ale stilului de viață, terapii hormonale sau non-hormonale.
Dr. Andreas Vythoulkas: În primul rând, informați-vă! Înțelegerea a ceea ce se întâmplă în corpul vostru reduce anxietatea. În al doilea rând, adoptați un stil de viață sănătos: o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool. Aceste măsuri pot ameliora multe simptome. Gestionarea stresului este, de asemenea, crucială – meditația, yoga sau alte tehnici de relaxare pot fi de mare ajutor. Și nu în ultimul rând, nu ezitați să cereți ajutor!