Povestea Jelenăi Trikić, o femeie din Bosnia și Herțegovina, a impresionat întreaga regiune a Balcanilor în 2012. Diagnosticată cu o tumoră cerebrală și trecută deja prin două intervenții chirurgicale, Jelena a aflat că este însărcinată și a decis să ducă sarcina la termen, deși medicii o avertizaseră asupra riscurilor. A născut un băiețel, însă nu a mai apucat să-l vadă crescând. La doar 39 de zile după naștere, femeia a murit.
Jelena Trikić avea 32 de ani și se confrunta cu o tumoră cerebrală descoperită în 2007. În anii care au urmat, a trecut prin două intervenții chirurgicale și a continuat să lupte cu boala.
În 2012, când a aflat că este însărcinată, s-a confruntat cu una dintre cele mai dificile decizii din viața sa. Tratamentul de care avea nevoie nu era compatibil cu sarcina, iar medicii i-au explicat că amânarea terapiei îi putea afecta grav șansele de supraviețuire.
Potrivit relatărilor din presa regională, Jelena a ales să continue sarcina și să întrerupă tratamentul oncologic pentru a proteja dezvoltarea copilului. Starea sa s-a deteriorat pe parcursul sarcinii, iar evoluția bolii a devenit tot mai îngrijorătoare.
Pe 9 octombrie 2012, Jelena a adus pe lume un băiețel, pe care l-a numit Nikola. Copilul cântărea 1.970 de grame la naștere.
Pentru femeie și familia sa, întâlnirea cu nou-născutul a reprezentat împlinirea unei dorințe profunde. După naștere, Jelena a reușit să-și țină fiul în brațe. Soțul ei, Goran Dunović, a povestit ulterior că femeia părea să-și revină și că se bucura de fiecare moment petrecut alături de copil.
Bucuria familiei a fost însă de scurtă durată. Starea Jelenăi s-a agravat, iar femeia a ajuns la terapie intensivă. Potrivit mărturiilor soțului său, a intrat în comă și nu s-a mai trezit.
Pe 18 noiembrie 2012, la 39 de zile după naștere, Jelena a murit la Centrul Clinic din Banja Luka. Povestea sa a fost preluată de numeroase publicații din regiune, iar femeia a rămas cunoscută drept „Mama Curajului”.
Un diagnostic oncologic în timpul sarcinii presupune decizii medicale complexe, deoarece medicii trebuie să evalueze atât riscurile pentru mamă, cât și posibilele efecte ale tratamentului asupra fătului.
Totuși, diagnosticul de cancer nu înseamnă automat că tratamentul trebuie întrerupt până după naștere. În anumite situații, unele terapii pot fi administrate și în timpul sarcinii, în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii, vârsta gestațională și schema terapeutică necesară.
Conform ghidului Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), chimioterapia este, în general, evitată în primul trimestru, perioadă esențială pentru formarea organelor fătului. În anumite cazuri, unele medicamente chimioterapice pot fi administrate în trimestrele al doilea și al treilea, sub monitorizare atentă. Radioterapia și anumite terapii sistemice nu sunt recomandate în timpul sarcinii din cauza riscurilor pentru copil.
Momentul nașterii și reluarea tratamentului trebuie, de asemenea, planificate în funcție de starea mamei, evoluția bolii și dezvoltarea fătului. Aceste decizii necesită colaborarea dintre oncolog, obstetrician, specialistul în medicină materno-fetală și neonatolog.
Povestea Jelenăi Trikić nu trebuie interpretată ca un model de urmat de alte femei diagnosticate cu cancer în timpul sarcinii. Întreruperea tratamentului oncologic poate permite unei boli să evolueze, iar consecințele pot fi grave.
În același timp, progresele medicinei permit astăzi ca unele femei să primească tratament oncologic în timpul sarcinii și să nască ulterior. Posibilitățile depind însă de diagnosticul exact și de particularitățile fiecărei paciente.
Decizia trebuie luată după o discuție detaliată cu echipa medicală, în care să fie prezentate atât riscurile continuării sarcinii, cât și cele ale amânării sau modificării tratamentului. Nu există o soluție universală pentru toate situațiile.
FOTO: Shutterstock, SURSA: A dead mother who refused treatment to give birth
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.