Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre principalele cauze de dizabilitate și deces la nivel mondial. Deși, mult timp, s-a considerat că depunerile de grăsime din arterele mari reprezintă cauza principală a majorității accidentelor vasculare ischemice, un nou studiu arată că lucrurile ar putea sta diferit în cazul unui tip frecvent de AVC.
Cercetarea sugerează că AVC-ul lacunar este asociat mai degrabă cu afectarea vaselor mici din creier și cu modificări ale arterelor intracraniene, decât cu ateroscleroza arterelor mari.
AVC-ul lacunar este un tip de accident vascular cerebral ischemic care apare atunci când circulația sângelui este întreruptă într-una dintre arterele foarte mici ce alimentează zonele profunde ale creierului.
Deși leziunile sunt de dimensiuni reduse, efectele pot fi importante și pot include:
Acest tip de AVC este strâns legat de boala vaselor mici cerebrale, o afecțiune asociată și cu un risc crescut de demență vasculară.
Studiul, realizat de cercetători de la University of Edinburgh și colaboratori internaționali și publicat în revista Circulation, a analizat 229 de pacienți care suferiseră un AVC lacunar sau un AVC ischemic ușor de alt tip.
Rezultatele au arătat că îngustarea arterelor mari prin depuneri de grăsime nu a fost asociată cu AVC-ul lacunar. În schimb, cercetătorii au identificat o legătură puternică între acest tip de accident vascular și lărgirea arterelor din interiorul creierului, precum și cu afectarea vaselor mici.
Pacienții care prezentau astfel de modificări vasculare au avut un risc de peste patru ori mai mare de a fi suferit un AVC lacunar.
Noua ipoteză ar putea explica de ce tratamentele preventive folosite în prezent, precum aspirina și alte medicamente antiagregante, nu reușesc întotdeauna să prevină reapariția AVC-ului lacunar.
„Studiul oferă dovezi puternice că AVC-ul lacunar nu este cauzat de blocarea grasă a arterelor mari, ci de boala vaselor mici din creier.”, a explicat Joanna Wardlaw, profesor de neuroimagistică aplicată la University of Edinburgh.
Specialiștii subliniază însă că pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentul prescris fără recomandarea medicului.
Cercetarea a mai evidențiat un aspect important: peste un sfert dintre participanți au dezvoltat, în perioada de monitorizare, așa-numitele AVC-uri „tăcute”.
Acestea sunt mici leziuni cerebrale care nu provoacă simptome evidente atunci când apar, dar care, în timp, pot contribui la:
Pornind de la aceste rezultate, cercetătorii investighează terapii care să acționeze direct asupra vaselor mici din creier.
Printre medicamentele evaluate în studii clinice se numără:
Scopul este reducerea riscului de noi accidente vasculare și protejarea funcțiilor cognitive pe termen lung.
Chiar dacă mecanismul acestui tip de AVC pare diferit, prevenția continuă să fie esențială. Medicii recomandă:
Hipertensiunea arterială rămâne unul dintre cei mai importanți factori care afectează vasele mici ale creierului.
Indiferent de tipul accidentului vascular cerebral, simptomele trebuie tratate ca o urgență medicală. Printre semnele de alarmă se numără:
În cazul apariției acestor simptome, trebuie apelat imediat serviciul de urgență 112. Intervenția rapidă poate reduce semnificativ riscul de complicații și poate îmbunătăți șansele de recuperare.
AVC-ul lacunar este diferit de un AVC obișnuit? Da. AVC-ul lacunar afectează arterele foarte mici din profunzimea creierului și este asociat cu boala vaselor mici cerebrale, spre deosebire de alte forme de AVC care implică frecvent arterele mari.
Înseamnă că aspirina nu mai este eficientă? Nu. Aspirina rămâne un tratament important pentru mulți pacienți. Noul studiu sugerează doar că, în cazul AVC-ului lacunar, este posibil să fie nevoie și de terapii care protejează vasele mici ale creierului. Tratamentul nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului.
Cum poate fi redus riscul de AVC? Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și colesterolului, renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată și monitorizarea medicală periodică sunt cele mai importante măsuri de prevenție.
FOTO: Shutterstock.