Şofatul prost şi agresiv, explicat prin prisma oamenilor de ştiinţă

Jocurile video, mirosurile din interior sau dotările maşinii pot fi cauze ale unui comportament agresiv în trafic, ne sugerează oamenii de ştiinţă americani. O serie de studii ştiinţifice realizate de psihologi şi cercetători din Statele Unite concluzionează că elementele din stilul de viaţă modern provoacă reacţii violente la volan.
Şofatul prost şi agresiv, explicat prin prisma oamenilor de ştiinţă

Jocurile video, mirosurile din interior sau dotările maşinii pot fi cauze ale unui comportament agresiv în trafic, ne sugerează oamenii de ştiinţă americani.

O serie de studii ştiinţifice realizate de psihologi şi cercetători din Statele Unite concluzionează că elementele din stilul de viaţă modern provoacă reacţii violente la volan.

Astfel, jocurile video, mai ales cele cu întreceri de maşini şi diferite curse virtuale de autovehicule se impregnează în conştiinţa utilizatorului, care, o dată ajuns la volan, se comportă ca în joc: şofează haotic, intră în depăşiri periculoase, schimbă banda de mers fără să semnalizeze.

Şofatul virtual nu e totuna cu cel din viaţa reală

Cercetătorii americani spun că pentru şofatul virtual nu e nevoie de abilităţi speciale şi jocurile nu au reguli de comportament corect şi prudent în trafic, astfel încât cei care joacă zilnic ajung să transpună în realitate cursa din calculator şi devin violenţi, nu doar în stilul de conducere, ci şi în limbaj.

Mirosul neplăcut din maşină provoacă stres şi nervi

Mirosurile neplăcute din maşină sunt o altă cauză determinată de cercetători că ar provoca nervi şi stres la volan. Tapiseria necurăţată, interiorul nearisit şi filtrele de aer necurăţate creează nervozitate şi anxietate, astfel încât şoferul devine ostil şi agitat. Se pare că dacă simţul olfactiv este afectat de mirosurile neplăcute duce la blocarea unor funcţii din creier responsabile cu coordonarea şi concentrarea, de aceea şoferii ajung să se comporte ca maniacii.

Nervozitatea la volan, o trăsătură moştenită genetic

O altă cauză a agresivităţii poate fi explicată genetic. Mai exact, dacă organismul acelui şofer nu are o proteină responsabilă de menţinerea sănătăţii sinapselor, efectele se vor vedea şi în stilul de conducere, nebunesc şi iresponsabil. Lipsa acestei proteine nu permite regenerarea celulelor nervoase şi şoferul nu mai poate fi atent şi nu mai poate lua decizii rapide în trafic.

„Furios şi iute” – un film care a crescut numărul curselor ilegale de maşini

Experţii spun că modul de viaţă şi cultura modernă ne afectează mai mult decât credem. Astfel, cei care au urmărit de prea multe ori „The Fast an the Furious”, popularul film cu şi despre curse de maşini, ajung să creadă că multe dintre cascadoriile de pe marele ecran pot fi executate cu uşurinţă şi în realitate, deşi producătorii avertizează că sunt extrem de riscante, cele din film fiind făcute de profesionişti, cu asistenţă de specialitate. De altfel, psihologii americani spun că seria „The Fast an the Furious” a dus la creşterea numărului de curse ilegale de maşini în rândul şoferilor foarte tineri, care cred că este „cool” să încalci limita de viteză, să fugi de echipajele de poliţie sau chiar să te tamponezi intenţionat.

Cu cât se simte mai în siguranţă, cu atât şofează mai prost

O maşină cu prea multe echipamente de siguranţă îi poate induce şoferului senzaţia de intangibilitate, astfel încât devine neatent în trafic.
„Cu cât se simt mai în siguranţă cu atât şofează mai prost” este concluzia unui grup de psihologi americani. Aceştia spun că şoferii cu maşini foarte bine dotate îşi asumă riscuri mai mari decât oricare alţii: depăşesc mereu limita de viteză, se apropie foarte mult de maşina din faţă înainte de a intra în depăşire, frânează brusc şi taie calea altor maşini aflate în trafic.

Poate exista şi o cauză medicală

O concluzie a unui grup de neurologi pune şofatul agresiv pe seama unei afecţiuni botezate efectul Dunning- Kruger şi caracterizată prin neatenţia şi lipsa oricăror abilităţi de concentrare şi manevrabilitate. Problema este că tipul acesta de şofer se crede unul foarte talentat şi cu reale abilităţi în trafic, deşi încurcă circulaţia mereu. Culmea, aceştia spun că vina este a celorlalţi din trafic, faţă de care devin violenţi, fie în limbaj, fie fizic. Se pare că aproximativ jumătate dintre şoferi ar suferi de această afecţiune fără să ştie şi fără să fie diagnosticată de un specialist.


 

Recomandări:
Modelul de lucru hibrid, preferat de 35% dintre angajați
Modelul de lucru hibrid, preferat de 35% dintre angajați
Secretele de la duș: 1 din 20 de persoane se masturbează, 1 din 30… defechează
Secretele de la duș: 1 din 20 de persoane se masturbează, 1 din 30… defechează