Regenerarea inimii după un infarct, posibilă? Ce au descoperit cercetătorii

Oamenii de știință au făcut o descoperire uimitoare: peștii zebră își pot regenera inima în urma unei leziuni ale țesutului. Factorul 1 Krüppel (KLF1) este o genă care funcționează prin reprogramarea genetică a mușchilor celulari ai inimii în rândul peștilor zebră, după o leziune. Înțelegând cum funcționează această genă, cercetătorii au putea produce tratamente inovative pentru oameni care pot reduce leziunile apărute în urma unui infarct.

Inima este un mușchi responsabil pentru pomparea sângelui în sistemul circulator. Pentru a funcționa, aceasta are nevoie de suficienți nutrienți și oxigen, furnizate către arterele coronare. Dacă aceste artere sunt blocate pentru o perioadă lungă de timp, țesutul inimii poate ceda, iar astfel se produc infarcul sau infarctul miocardic. Bolile de inimă se numără printre principalele cauze de deces la nivel global și, în ciuda tratamentelor avansate, rata de deces în rândul persoanelor trecute de 65 de ani, care au supraviețuit unui infarct rămân remarcabil de crescute:

• 24% după 1 an
• 51% după 5 ani
• 65% după 8 ani

Recomandări

Substanţele care pot creşte cu 80% riscul de avort

Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar ar putea fi gata până în anul 2030

Insuficiența cardiacă poate reduce semnificativ calitatea vieții, iar transplantul de inimă ar putea fi singura modalitate de vindecare completă, însă disponibilitatea donatorilor de organe este limitată. După un infarct, inima unui adult are o capacitate regenerativă scăzută. Oragnismul înlocuiește celulele musculare cardiace la o rată de 1% pe an la vârsta de 25 de ani și 0.45% pe an la vârsta de 75 de ani.

Capacitatea regenerativă după un infarct

Spre deoasebire de oameni, peștele zebră își poate regenerea inima și alte organe în urma unei leziuni. Această specie de pește are 70% dintre gene similare omului, iar din acest motiv este ideal ca model de studiu pentru regenerarea organelor și descoperirea metodelor de tratament în privința bolilor. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Victor Chang , din Australia, și alte instituții au descoperit că o proteină care poartă numele KLF1 joacă un rol important în acest proces. Descoperirile au apărut în jurnalul Science.

Oamenii de știință știau deja că această proteină este esențială pentru producerea celulelor roșii. Noua cercertare însă se concentrează pe rolul crucial pe care KLF1 îl are în regenerarea și vindecarea mușchiului deteriorat al inimii în rândul peștilor zebră. Când cercetătorii au inhibat această genă, capacitatea de regenerare a țesutului s-a diminuat sever, dar nu a afectat dezvoltarea inimii.

Activarea acestei proteine în rândul peștilor cu astfel de leziuni a dus la o creștere semnificativă a înlocuirii celulelor musculare cardiace.

”Cercetarea noastră a identificat un schimb care permite celulelor de la nivelul mușchilor inimii să se multiplice după ce inima suferă leziuni și să se oprească atunci când este complet vindecată”, spune Dr. Kazu Kikuchi, cercetător.