Premieră medicală la Cluj-Napoca. Unei paciente în vârstă de 87 de ani i-a fost reparată valva mitrală a inimii, printr-o intervenţie fără bisturiu

Viaţa unei paciente în vârstă de 87 de ani s-a schimbat radical în bine, în urma unei intervenţii minim-invazive (Mitraclip) realizate recent în premieră la Cluj-Napoca.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Premieră medicală la Cluj-Napoca. Unei paciente în vârstă de 87 de ani i-a fost reparată valva mitrală a inimii, printr-o intervenţie fără bisturiu

Viaţa unei paciente în vârstă de 87 de ani s-a schimbat radical în bine, în urma unei intervenţii minim-invazive realizate recent în premieră de către medicii de la Spitalul ARES din Cluj-Napoca, care i-au implantat un dispozitiv ce repară valva mitrală a inimii. 

Este prima dată în România când unui pacient care avea implantată deja o valvă aortică prin procedura TAVI i-a fost implantat şi un dispozitiv Mitraclip.

Pacienta suferea de diabet insulinodependent, hipertensiune arterială şi pulmonară, insuficienţă aortică de gradul I, precum şi insuficienţe mitrală şi triscuspidienă de gradul IV. Practic, trei din cele patru valve ale inimii ei erau sever afectate. Din acest motiv, calitatea vieţii sale era extrem de proastă: obosea la cel mai mic efort, avea dureri în piept şi dificultăţi de respiraţie şi făcea edem pulmonar.

În luna iunie, pacienta a fost internată la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, pentru tratarea edemului pulmonar. După ce a fost stabilizată, medicii au început demersurile pentru corectarea celor trei valve sever afectate. Din cauză că avea un risc chirurgical crescut, echipa medicală de la Institutul Inimii a decis să îi înlocuiască valva aortică, pe cale endovasculară, prin procedura TAVI.

Despre metoda TAVI puteţi afla mai multe în acest articol scris de dr. Iulian Călin: Stenoză aortică tratată minim invaziv prin metoda TAVI

Deşi intervenţia TAVI s-a desfăşurat cu succes, starea pacientei era foarte puţin ameliorată. Insuficienţa mitrală severă de care suferea făcea ca sângele să se întoarcă din ventriculul stâng în atriul stâng, invers faţă de fluxul sangvin normal. Astfel, tensiunea arterială era foarte mare şi se acumulau lichide în plămâni.

Singura şansă ca pacienta să se simtă mai bine era corectarea regurgitării mitrale. Aceasta se poate face pe cale chirurgicală, însă riscurile unei operaţii sunt crescute, iar pacienta nu ar fi rezistat unei astfel de intervenţii.

Mitraclip, intervenţie minim-invazivă de corectare a regurgitării mitrale

Din fericire, pentru pacienţi ca ea, există o intervenţie minim-invazivă de corectare a regurgitării mitrale. Intervenţia presupune implantarea unui dispozitiv în formă de clips care prinde foiţele valvei mitrale, aducându-le împreună, şi reduce astfel regurgitarea. Procedura Mitraclip nu se mai efectuase până acum decât la ARES, în Bucureşti.

Echipa medicală parte a grupului de centre ARES, formată din dr. Vlasis Ninios, dr. Iulian Călin şi dr. Daniela Anghelina, a reuşit să îi introducă pacientei, prin vena femurală, un dispozitiv Mitraclip care a fost avansat până la nivelul valvei mitrale, unde a adus împreună foiţele acesteia, reducând deschiderea valvei. Astfel, a fost împiedicată revenirea sângelui din ventriculul stâng înspre atriul stâng.

„Intervenţia s-a desfăşurat foarte bine şi ne bucurăm că am putut corecta regurgitarea mitrală care afecta serios viaţa aceste paciente. Din păcate, afecţiunile asociate o aduseseră la limita resurselor fizice. În absenţa unei astfel de intervenţii calitatea vieţii sale ar fi fost foarte slabă. Există o limită la ce poţi obţine cu medicamente pentru că, până la urmă, este o problemă mecanică: valva mitrală nu funcţionează corect, sângele curge, poate ajunge înapoi la plămâni, nu poţi să respiri, ajungi la edem pulmonar. Folosim aceste terapii percutane din ce în ce mai mult pentru aceşti pacienţi care nu mai pot fi trataţi altfel şi ne bucurăm că o putem face acum şi la Cluj”, a declarat dr. Vlasis Ninios, medic primar cardiolog ARES.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”