Cina luată târziu sau gustările consumate înainte de culcare ar putea avea efecte care depășesc disconfortul digestiv ori calitatea somnului. Un studiu recent, realizat de cercetători de la Oregon Health & Science University, din Statele Unite, a identificat o asociere între obiceiul de a mânca noaptea și un risc mai mare de boli hepatice, inclusiv ficat gras metabolic și ciroză.
Cercetarea, publicată în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, a analizat date provenite de la aproape 200.000 de persoane. Rezultatele readuc în atenție un aspect mai puțin discutat al alimentației: nu doar ce și cât mâncăm ar putea conta pentru sănătate, ci și momentul în care consumăm alimentele.
Potrivit rezultatelor, persoanele care obișnuiau să mănânce târziu, după cină sau în apropierea orei de culcare, au prezentat un risc cu 20-30% mai mare de boli hepatice comparativ cu cele care evitau acest obicei. Printre afecțiunile analizate s-au numărat boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior drept ficat gras nonalcoolic, și ciroza hepatică.
Pentru a investiga această legătură, echipa a analizat informații din trei studii americane de amploare: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Participanții furnizaseră date despre obiceiurile alimentare, programul zilnic și alți factori legați de stilul de viață.
Rezultatele au indicat o asociere între consumul alimentar târziu și apariția bolilor hepatice. Totuși, există o precizare importantă: studiul nu demonstrează că mâncatul seara târziu provoacă în mod direct ficat gras sau ciroză. Fiind o cercetare observațională, aceasta identifică o legătură statistică, fără să poată stabili singură relația de cauzalitate.
Una dintre explicațiile investigate de cercetători are legătură cu ritmul circadian, mecanismul biologic intern care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe, precum și numeroase procese metabolice.
Ficatul are un rol esențial în procesarea nutrienților, reglarea glicemiei și gestionarea modului în care organismul stochează și utilizează energia. Activitatea sa este influențată și de ritmul circadian, iar alimentația în momentele în care organismul se pregătește pentru somn ar putea modifica felul în care sunt metabolizate substanțele nutritive.
Cercetătorii au luat în considerare și dovezile anterioare privind persoanele care lucrează în ture de noapte. La acestea, dereglarea programului de somn și a orelor de masă a fost asociată cu un risc mai mare de obezitate și boli cardiovasculare.
Experimentele anterioare au sugerat, de asemenea, că organismul gestionează mai puțin eficient alimentele consumate în timpul nopții biologice, când mecanismele interne favorizează odihna. Aceste observații oferă o posibilă explicație pentru legătura dintre mesele târzii și sănătatea metabolică, dar mecanismele trebuie investigate în continuare.
MASLD este o afecțiune în care se acumulează exces de grăsime în ficat, în asociere cu factori de risc metabolici. Printre aceștia se numără excesul ponderal, diabetul de tip 2 și anumite modificări ale metabolismului.
În unele cazuri, acumularea de grăsime poate fi însoțită de inflamație și leziuni hepatice. În timp, o parte dintre pacienți pot dezvolta fibroză, iar formele avansate pot evolua către ciroză.
Boala poate să nu provoace simptome evidente în stadiile inițiale. Din acest motiv, persoanele cu factori de risc metabolici ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea sănătății ficatului, în funcție de istoricul medical și de rezultatele analizelor.
Este important de subliniat că identificarea MASLD nu înseamnă că evoluția către ciroză este inevitabilă. Majoritatea persoanelor cu ficat gras nu ajung să dezvolte forme avansate ale bolii, însă monitorizarea și gestionarea factorilor de risc rămân importante.
Autorii cercetării consideră că intervalul dintre ultima masă și ora de culcare merită investigat ca posibilă componentă a unui stil de viață favorabil sănătății hepatice.
O modificare a orei meselor ar putea fi mai ușor de adoptat pentru unele persoane decât schimbarea radicală a alimentației. Cu toate acestea, rezultatele actuale nu permit stabilirea unei ore universale după care mâncatul ar deveni periculos și nici a unui interval optim, valabil pentru toată lumea, între cină și somn.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a afla dacă mutarea meselor mai devreme poate îmbunătăți efectiv sănătatea ficatului.
La Oregon Health & Science University este în desfășurare o cercetare clinică menită să evalueze dacă modificarea programului alimentar poate produce îmbunătățiri măsurabile la persoanele care au deja ficat gras metabolic. Spre deosebire de analiza observațională, un astfel de studiu poate oferi informații mai clare despre efectele unei intervenții asupra orelor de masă.
Până când cercetările vor clarifica rolul exact al orelor de masă, este util să privești alimentația în ansamblu, fără să consideri cina târzie singurul factor relevant pentru sănătatea ficatului.
Câteva măsuri care pot contribui la reducerea riscului metabolic sunt:
Păstrează un program alimentar regulat, adaptat programului de somn și nevoilor tale.
Evită să transformi gustările nocturne într-un obicei zilnic, mai ales dacă acestea înlocuiesc mesele echilibrate din timpul zilei.
Acordă atenție calității alimentelor, incluzând legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și surse adecvate de proteine.
Menține o activitate fizică regulată, care contribuie la sănătatea metabolică.
Discută cu medicul despre factorii de risc, mai ales dacă ai diabet, exces ponderal sau analize hepatice modificate.
Mâncatul seara târziu nu înseamnă automat că vei dezvolta o boală de ficat. Totuși, cercetarea sugerează că programul alimentar ar putea fi un element relevant în evaluarea obiceiurilor care influențează sănătatea metabolică. Până la apariția unor dovezi mai clare, regularitatea meselor, alimentația echilibrată și gestionarea factorilor de risc rămân abordări rezonabile.
FOTO: Shutterstock / SURSA: ScienceDaily.