De azi am terminat resursele Pământului şi consumăm din capitalul generaţiilor viitoare

Începând de azi, până la finalul anului, consumăm resursele pe care ar trebui să le moştenească viitoarele generaţii.
De azi am terminat resursele Pământului şi consumăm din capitalul generaţiilor viitoare

Începând de azi, până la finalul anului, consumăm resursele pe care ar trebui să le moştenească viitoarele generaţii. Cu o săptămână mai repede decât anul trecut, am terminat deja resursele naturale pe care Pământul le poate genera într-un an.

Emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moştenire datorii uriaşe generaţiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii; cerere pe care o numim amprentă ecologică, conform datelor Global Footprint Network (GFN), partener WWF. GFN urmăreşte cerinţele umanităţii de la natură (amprenta ecologică), comparându-le cu posibilitatea naturii de a face faţă acestor cerinţe (biocapacitatea). Ziua în care se termină resursele generate de Pământ, Earth Overshoot Day (n.r. Ziua Suprasolicitării Pământului), marchează data când solicitările umanităţii depăşesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an.

La nivel global, folosim resursele a 1,6 planete

Începând cu anii 1970 am început să cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an, motiv pentru care de la an la an ne afundăm şi mai mult în datorii. Dacă acum 15 ani Earth Overshoot Day avea loc în octombrie, anul acesta s-a mutat pe 8 august, cu  o săptămână mai devreme ca anul trecut, cu două mai devreme decât în 2014.

Amprenta de carbon a umanităţii a crescut mai mult decât dublu între anii 1961 şi 1973, perioada când lumea a intrat într-un consum ecologic mai mare decât posibilitatea de regenerare a planetei. Dacă ne dorim să aderăm la obiectivele stabilite prin Acordul privind schimbările climatice de la Paris, adoptat de aproape 200 de ţări în decembrie 2015, va trebui ca amprenta de carbon să scadă treptat, ajungând aproape de zero până în 2050. Acest lucru implică însă un nou mod de a trăi pe planeta noastră .

„Un astfel de mod nou de viaţă vine cu multe avantaje; iar trecerea la acesta necesită efort”, spune Mathis Wackernagel, Preşedinte al GFN şi unul dintre creatorii măsurătorii care contabilizează resursele din punctul de vedere al amprentei ecologice. „Vestea bună este că acest nou mod de viaţă este posibil, cu tehnologia actuală, şi este avantajos din punct de vedere financiar, cu beneficii totale mai mari decât costurile. Acesta va stimula sectoarele emergente, cum ar fi energia regenerabilă, reducând în acelaşi timp riscurile şi costurile asociate cu impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii inadecvate. Singura resursă de care avem nevoie suplimentar este voinţa politică”, adaugă Wackernagel.

„Acordul global de eliminare treptată a combustibililor fosili, discutat la nivel global înaintea Summitului privind clima, de la Paris, ar ajuta semnificativ la stoparea creşterii constante a amprentei ecologice, ea reducându-se în final”.

Din fericire, unele ţări acceptă provocarea. De exemplu, Costa Rica a generat 97% din electricitate din surse regenerabile de energie, pe parcursul primelor trei luni ale anului 2016. Portugalia, Germania şi Marea Britanie au demonstrat, de asemenea, niveluri noi de energie din surse regenerabile în acest an, atunci când 100% din necesarul de energie electrică a fost furnizat de surse regenerabile de energie, chiar dacă doar pentru câteva minute; în cazul Portugaliei, timp de câteva zile. În China, între timp, guvernul a prezentat un plan de reducere cu 50% a consumului de carne, care calculează că va reduce emisiile de dioxid de carbon echivalente din industria creşterii animalelor din China cu 1 miliard de tone, până în 2030.

Simultan cu schimbările la scara mare, noi, ca indivizi, avem puterea de a schimba lucrurile din viaţa noastră de zi cu zi.

Din rolul de consumatori, avem o putere imensă – putem alege produse locale, ecologice sau pe cele recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru peşte şi fructe de mare.

De asemenea, putem proteja resursele naturale pe care le avem, reciclând  deşeurile şi participând la diferite activităţi de mediu

Bolile de inimă şi menopauza
Bolile de inimă şi menopauza
Cel mai nou articol Video:
Dr. Horia Cioflan: chirurgia robotică în afecțiunile ginecologice