Tremurături

[tremor; tremurături de repaus; tremurături de acţiune; tremor intenţional.]

Descriere

Tremurăturile sunt mişcări musculare involuntare care pot apărea într-o anumită zonă a corpului. Cele mai frecvent afectate zone includ mâinile, membrele superioare şi capul, precum şi tremuratul vocii dacă tremorul afectează laringele. Simptomele tremorului includ tremurături ale mâinilor, ale capului, şi tremurături atunci când persoana intenţionează să foloseacă mâinile cum ar fi apucatul unei furculiţe sau a unui creion. Tremorul poate apărea şi în repaus.

Termenul de tremor se referă cel mai exact la mişcări tremurate mici, ritmice, de du-te-vino. Cu toate aceastea, termenul este folosit frecvent şi în legătură cu spasmele bruşte sau spasmele musculare alte extremităţilor, de exemplu cum sunt descrise simptomele din cadrul sindromului picioarelor neliniştite. Tremorul poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvent la persoanele de vârsta a doua şi a treia.

Tremurăturile pot fi clasificate ca tremurături de repaus sau de acţiune.

Tremurăturile de repaus sunt mişcări care apar când organismul se odihneşte, ca de exemplu tremuratul mâinilor şi al braţelor atunci când persoana stă cu mâinile în poală. Intensitatea tremorului creşte în cazul stresului psihic. Tremorul de repaus este caracteristic bolii Parkinson.

Tremurăturile de acţiune sunt mişcări ce apar atunci când partea afectată a corpului încearcă să facă o acţiune voluntară, ca de exemplu întinderea mâinii sau semnarea. Tremurăturile de acţiune pot fi clasificate la rândul lor în tremurături posturale, izometrice şi kinetice în funcţie de mişcările specifice sau acţiunile ce declanşează tremorul. Simptomele tremorului de acţiune sunt caracteristice unei varietăţi de afecţiuni sau boli inclusiv tremorul esenţial, renunţarea la droguri, accidentele vasculare cerebrale, tumori cerebrale şi scleroza multiplă. Tremorul poate fi şi un efect advers al anumitor medicamente.

Tremurăturile care apar pe termen scurt şi dispar repede se pot datora anxietăţii sau stresului; tremurăturile cronice care au perioade de remisie şi revenire şi se manifestă timp îndelungat se pot datora tremorului esenţial.

Orice fel de tremor, chiar dacă este temporar necesită o evaluare medicală. Tremorul se poate datora unor afecţiuni grave, cronice precum boala Parkinson, scleroza multiplă şi tumorile cerebrale. Tremorul care afectează numai o partea a corpului poate indica afectarea cerebrală ca urmare a unei tumori cerebrale, unui atac cerebral sau sclerozei multiple.

Simptomele ce pot însoţi tremurăturile:
• Urinări frecvente;
• Tulburări de coordonare şi echilibru;
• Amorţeală sau furnicături apărute în orice regiune a corpului;
• Voce tremurată;
• Mers târşâit;
• Semne de hipertiroidism cum ar fi exoftalmia (protruzia oculară),
• Scădere inexplicabilă în greutate, intoleranţă la căldură, transpiraţii şi depresie;
• Semne ale sclerozei multiple precum slăbiciune, amorţeală sau furnicături, tulburări de vedere, mers nesigur, fatigabilitate şi depresie;
• Încovoierea spatelui;
• Tremor care se intensifică în stres.

Cauze posibile:

Tremorul esenţial este cea mai frecventă formă de tremor din mai mult de 20 de tipuri. Cauza exactă a acestui tip nu se cunoaşte, dar o componentă genetică este implicată în cele mai multe cazuri. Aceasta înseamnă că tremorul esenţial poate fi moştenit de la părinţi. De obicei această formă de tremor se intensifică în cazul emoţiilor extreme, stresului, epuizării fizice şi hipoglicemiei.

Tremorul parkinsonian este produs de modificările cerebrale care duc la mişcări anormale. Persoanele cu boală Parkinson prezintă şi rigiditate a membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului şi eventual poate prezenta bradikinezie, adică lentoare în executarea mişcărilor, dar şi scăderea amplitudinii mişcărilor.  De asemenea, prezintă şi tulburări de echilibru şi coordonare.

Cauza exactă a bolii Parkinson nu este cunoscută, dar cercetările sugerează că atât factorii genetici cât şi cei de mediu joacă un rol important în această boală.

Tremorul cerebelos este produs de afectarea creierului datorită unui accident vascular cerebral, unei tumori sau boli degenerative precum scleroza mutiplă. Alcoolismul cronic poate produce de asemenea tremor cerebelos. Această formă de tremor este mai pronunţată la nivelul mâinilor în timpul unei acţiuni cum ar fi intenţia de a ajunge la un obiect sau atingerea vârfului nasului.

Tremorul cerebelos se mai numeşte şi tremor intenţional.

Cauze posibile ale tremorului:
• Alcoolismul sau renunţarea la alcool;
• Leziunile cerebrale datorită unui atac cerebral sau unei tumori;
• Tremorul esenţial;
• Emoţiile puternice, stresul, anxietatea;
• Hipertiroidismul;
• Hipoglicemia (scăderea nivelului de glucoză din sânge);
• Tulburările de mişcare (distonia);
• Scleroza multiplă;
• Distrugerea nervilor (neuropatia periferică);
• Boala Parkinson;
• Epuizarea fizică;
• Afecţiunile psihice.

Medicamente care pot produce tremor:
• Amiodarona (folosită pentru tratarea aritmiilor ventriculare);
• Antidepresivele;
• Anticonvulsivantele;
• Întreruperea bruscă a tratamentului cu benzodiazepine;
• Bronhodilatatoare;
• Litiu;
• Pseudoefedrina;
• Teofilina.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome precum:
• Confuzie sau pierderea conştienţei pentru scurt timp;
• Dificultăţi respiratorii;
• Dificultăţi de mers;
• Leziuni craniene;
• Modificări sau pierderea vederii;
• Paralizie;
• Nistagmus (mişcări rapide, involuntare ale ochilor);
• Rigiditatea trunchiului;
• Vorbire neclară;
• Tremor pe o parte a corpului;
• Slăbiciune (scăderea forţei musculare).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?