Stridor

[sunete anormale ale respiraţiei, obstrucţia căilor aeriene superioare, extratoracice.]

Descriere:

Stridorul este un sunet anormal, ascuţit, de tonalitate înaltă, muzical care se aude cel mai bine când un copil inspiră (trage aer în piept). Este determinat de obicei de o obstrucţie sau îngustare a căilor aeriene superioare. Acestea sunt formate din următoarele structuri ale sistemului respirator superior: nas; cavitate nazală; cavitate bucală; sinusuri (cavităţi pline cu aer care se află în apropierea căilor nazale): etmoidale, maxilare, frontale şi sfenoidale; laringele, organ de formă cilindrică format din muşchi, cartilaje şi ţesut moale care conţine corzile vocale; traheea – tubul care face legătura dintre laringe şi bronhii.

Sunetul stridorului depinde de localizarea obstrucţiei la nivelul tractului respirator superior. De obicei, stridorul este auzit atunci când copilul inspiră, dar şi în timpul expiraţiei.

Cauze posibile:

Sunt multe cauze care pot determina stridorul. Unele dintre aceste cauze sunt reprezentate de boli, în timp ce altele sunt probleme ale structurilor anatomice ale căilor aeriene ale copilului. Căile aeriene superioare la copii sunt mai scurte şi mai înguste decât la adulţi şi de aceea pot apărea mai uşor obstrucţii.

Cele mai frecvente cauze de stridor la copii includ:

Cauze congenitale (probleme prezente de la naştere):
Laringomalacia – în care părţi ale laringelui atârnă şi se prăbuşesc determinând obstrucţia parţială a căilor aeriene. Copilul de obicei depăşeşte această situaţie până la vârsta de 18 luni. Aceasta este cea mai frecventă cauză congenitală de stridor. Foarte rar aceşti copii au nevoie de intervenţie chirurgicală.
Stenoza subglotică. Laringele poate deveni prea strâmt sub nivelul corzilor vocale. Copiii cu stenoză subglotică sunt de obicei diagnosticaţi la naştere, dar mai des, la cîteva luni după naştere, mai ales în cazul în care căile aeriene suferă stresul unei răceli sau a unei viroze. Copilul poate depăşi această situaţie fără a necesita intervenţie. Cei mai mulţi copii au nevoie de intervenţie chirurgicală dacă obstrucţia este severă.
Hemangiomul subglotic. Este o formaţiune care constă în cea mai mare parte din vase sangvine. Hemangionul subglotic creşte rapid în primele câteva luni de viaţă. Unii copii pot depăşi această problemă, deoarece hemangiomul va începe să scadă în dimensiuni după primul an de viaţă. cei mai mulţi copii au nevoie de intervenţie chirurgicală dacă obstrucţia este severă.

Această afecţiune este foarte rară.
Inelele vasculare. Traheea poate fi comprimată de o altă structură (arteră sau venă) care o înconjoară la exterior. Tratamentul chirurgical poate fi necesar pentru a ameliora această situaţie.

Cauze infecţioase:
Crupul. Este o infecţie dată de un virus care duce la edemul (umflarea) căilor aeriene şi determină tulburări de respiraţie. Crupul este dat de diferite virusuri, cel mai frecvent de virusurile paragripale.
Epiglotita. Este o infecţie bacteriană acută ce pune în pericol viaţa, care duce la edemul şi inflamaţie epiglotei (epiglota este o structură cartilaginoasă elastică situată la baza limbii care împiedică alimentele să ajungă în trahee în timpul deglutiţiei).

Această inflamaţie determină tulburări respiratorii care se pot agrava progresiv şi care în final pot duce la obstrucţia căilor aeriene. Există un edem (tumefacţie) atât de mare încât aerul nu poate ajunge în plămâni şi aceasta reprezintă o urgenţă medicală. Epiglotita este dată de obicei de bacteria Haemophilus influentzae şi acum este rară deoarece copii se vaccinează împotriva acestei bacterii. Vaccinul este recomandat tuturor copiilor.
Bronşita. Reprezintă inflamaţia bronhiilor care produce creşterea secreţiei de mucus şi alte modificări. Bronşita acută este dată de obicei de agenţi infecţioşi precum bacteriile sau virusurile. De asemenea poate fi dată de agenţi fizici sau chimici – praf, alergeni, fum puternic, de compuşii care se găsesc în produsele de curăţenie sau de fumul de ţigară.
Amigdalita severă. Amigdalele sunt formaţiuni mici, rotunde de ţesut localizate în spatele cavităţii bucale pe părţile laterale ale gâtului (faringelui). Ele ajută la combaterea infecţiilor prin producerea anticorpilor. Amigdalita reprezintă inflamaţia amigdalelor datorită infecţiei.
Abcesul retrofaringian. Este o colecţie de puroi înconjurată de ţesut inflamat situată în profunzimea ţesutului faringian, în partea din spate a gâtului. Dacă abcesul este suficient de mare, el poate îngusta căile aeriene până rămâne o deschidere exagerat de mică.

Cauzele traumatice:
• Corpii străini din urechi, nas şi tractul respirator pot determina apariţia simptomelor. Corpii străini reprezintă orice obiect introdus în ureche, nas sau gură care nu are ce căuta acolo. De exemplu, o monedă aspirată în trahee poate închide căile aeriene rezultând sufocarea şi moartea;
• Fracturile cervicale;
• Înghiţirea unor substanţe nocive care pot determina distrugeri la nivelul căilor aeriene.

Alte cauze:
• Reacţiile alergice;
• Testele diagnostice precum bronhoscopia sau laringoscopia;
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul gâtului;
• Intubaţia prelungită;
• Cancerul corzilor vocale.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apare stridorul inexplicabil, mai ales la un copil.
Stridorul poate fi un semn al unei urgenţe medicale.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica