Secreţia nazală

[Curgerea nasului, rinoree]

Descriere

Secreţia nazală este un simptom frecvent al alergiilor, infecţiilor, inflamaţiei sau chiar iritaţiei. Curgerea nasului apare ca urmare a secreţiilor produse de mucoasa nazală ce căptuşeşte interiorul nasului. Poate apărea în condiţiile afectării nasului propriu-zis sau în asociere cu afecţiuni generalizate, precum răceala sau febra fânului.

Inflamaţia nasului (rinita) este o cauză frecventă de rinoree. Alte cauze frecvente includ răceala banală (infecţiile respiratorii virale), gripa şi sinuzita (inflamaţia sau infecţia sinusurilor). Introducerea unor obiecte în interiorul nasului poate produce de asemenea curgerea nasului. În funcţie de cauză, rinoreea poate să apară scurt, intermitent (apare şi dispare) sau să fie permanentă. Ea poate fi însoţită de eritem (roşeaţă), prurit (mâncărime) şi strănut.

Reacţiile alergice pot duce la rinoree, mai ales în cazul febrei fânului (rinita alergică). În cazuri rare, curgerea nasului reprezintă un simptom al unei leziuni craniene grave datorată traumatismelor. Utilizarea excesivă a spray-urilor nazale, mai ales a decongestionantelor, este o altă cauză de rinoree.

Rinoreea izolată este rareori motiv de îngrijorare; totuşi, poate fi un semn al unor afecţiuni ce pun în pericol viaţa precum leziunile sau traumatismele craniene.

Simptomele respiratorii ce pot însoţi secreţiile nazale:
• Tuse care se agravează în timp;
• Tuse cu expectoraţie, cu spută transparentă, galbenă, maronie sau verde;
• Congestia nazală;
• Scurtarea respiraţiei;
• Strănut;
• Dureri în gât;
• Wheezing (respiraţie şuierătoare).

Alte simptome:
• Dureri generalizate;
• Confuzie sau pierderea conştienţei chiar pentru scurt timp;
• Ameţeală;
• Adenopatie;
• Leşin, modificarea stării de conştienţă sau letargie;
• Fatigabilitate;
• Febră şi frisoane;
• Cefalee;
• Stare generală alterată (proastă).

Cauze posibile

Cauze frecvente de rinoree:
• Infecţii bacteriene;
• Răceala banală (infecţiile respiratorii virale);
• Febra fânului sau reacţii alergice la păr de animale, praf, cosmetice sau polen;
• Gripa;
• Scurgerea nazală posterioară datorată sinuzitei sau infecţiilor respiratorii superioare precum răceala;
• Sinuzita (inflamaţia sau infecţia sinusurilor).

Alte cauze:
• Leziunile sau traumatismele craniene;
• Obiectele introduse în nas (de obicei la copii);
• Utilizarea exagerată a spray-urilor nazale.

În unele cazuri, curgerea nasului poate fi un simptom al unui leziuni traumatice severe la nivelul capului, condiţie gravă ce poate pune în pericol viaţa şi trebuie evaluată într-un centru de urgenţe.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome precum:
• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Curgerea unui lichid clar de la nivelul nasului în absenţa altor simptome de răceală sau gripă;
• Deformări ale capului;
• Leşin, modificări ale stării de conştienţă sau letargie;
• Cefalee severă;
• Sângerări necontrolate;
• Vărsături persistente.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?