Fotofobia

[sensibilitate excesivă la lumină]

Descriere

Fotofobia reprezintă hipersensibilitatea dureroasă la lumină, discomfortul resimţit de ochi în lumină puternică, incapacitatea de a tolera lumina.

Este un simptom relativ frecvent. Pentru multe persoane, fotofobia nu se datorează unei afecţiuni. Fotofobia severă poate apărea în cursul afecţiunilor oculare şi poate determina durere oculară severă chiar în lumină relativ slabă. Camere slab sau deloc iluminate şi ochelarii de soare pot ajuta pacienţii cu fotofobie.

Pentru cineva care este sensibil la lumină orice fel de sursă luminoasă (lumina solară, fluorescentă, incandescentă) poate produce disconfort. Tipic, fotofobia provoacă închiderea sau mijirea ochilor (închiderea pe jumătate), cefalee, greaţă sau alte simptome. Persoanele care au ochii de culoare deschisă dezvoltă mai frecvent sensibilitate la lumină puternică decât cei cu ochii de culoare mai închisă.

Simptome care pot apărea alături de sensibilitatea la lumină:
• Durere oculară;
• Cefalee;
• Greaţă;
• Rigiditatea gâtului;
• Vedere înceţoşată;
• Inflamaţia sau leziune la nivelul ochiului;
• Roşeată;
• Mâncărime;
• Edem;
• Ameţeală;
• Amorţeală sau furnicături în altă parte a corpului;
• Modificări ale auzului.

Cauze posibile

Sensibilitatea la lumină este dată de multe boli care afectează ochii, dar şi de boli care afectează întregul organism.
• Botulismul (boală produsă de toxina botulinică, caracterizată prin paralizii musculare);
• Arsurile oculare;
• Abraziunea corneană;
• Cataracta (opacifierea cristalinului de obicei dată de procesul de îmbătrânire);
• Chalazionul (inflamaţia sau obstrucţiei unei glande sebacee de la nivelul pleoapelor);
• Episclerita;
• Comoţiile (leziune a creierului apărută după un traumatism cranian care afectează pentru scurt timp funcţiile cerebrale, fără să apară modificări structurale);
• Lentilele de contact purtate excesiv sau necorespunzătoare;
• Ulcerul cornean (rană deschisă la nivelul corneei, membrana transparentă care acoperă ochiul în partea anterioară);
• Droguri: amfetamine, cocaina;
• Anumite medicamente cum ar fi: ciclopentolatul, idoxuridina, fenilefrina, scopolamina, trifluridina, tropicamida sau vidarabina;
• Uscăciunea ochilor;
• Suprasolicitarea oculară;
• Meningita fungică (o formă de meningită dată de fungi şi care nu este contagioasă);
• Glaucomul (afecţiune gravă a nervului optic care, de obicei, dar nu întotdeauna, este datorată creşterii presiunii intraoculare);
• Irita şi uveita acută (inflamaţie în interiorul ochiului);
• Keratita (inflamaţia corneei);
• Meningita (inflamaţie a meningelui, membrana ce acoperă creierul şi măduva spinării);
• Migrena (o formă de cefalee puternică);
• Nevrita optică (inflamaţia nervului optic);
• Conjunctivita (ochiul roşu) (inflamaţia conjunctivei);
• Dezlipirea de retină (separarea retinei de ţesuturile subiacente);
• Sindromul Sjogren (boală autoimună caracterizată de uscăciunea gurii şi a ochilor;
• Arsurile solare;
• Testarea vederii după dilatarea pupilară;

Alte cauze de fotofobie:
• Albinismul (afecţiune genetică manifestată prin absenţa totală sau parţială a pigmentului numit melanină de la nivelul pielii, ochilor şi părului);
• Infecţiile bacteriene;
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul ochiului;
• Corpii strănini intraoculari;
• Traumatismele oculare;
• Infecţiile virale;

Trebuie să mergi la doctor dacă

• Sensibilitatea este atât de puternică încât trebuie purtaţi ochelari de soare în interiorul clădirilor;
• Dacă sensibilitatea este însoţită de cefalee, ochi roşii sau vedere înceţoşată;
• Sensibilitatea nu dispare în una-două zile;

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Damian Raluca Oana

Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a ... citește mai mult

Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Prof. dr. Victor Costache: ce analize facem pentru sănătatea inimii