Reprezintă senzaţia de oboseală, epuizare, sfârşeală, slăbiciune sau lipsă de energie. Este un simptom care apare într-o mare varietate de afecţiuni şi boli mai mult sau mai puţin grave, inclusiv infecţii, inflamaţii, traume, cancer, boli cronice, boli autoimune şi afecţiuni mentale.
Fatigabilitatea poate apărea la orice vârstă şi în orice populaţie, dar este mai frecventă la bătrâni şi la persoanle cu boli cronice.
În funcţie de cauză, senzaţia de oboseală poate fi scurtă şi să dispară rapid, aşa cum se întâmplă după un efort fizic sau o noapte de insomnie. Ea poate fi cronică, persitentă pentru o lungă perioadă de timp, cum se manifestă în sindromul oboselii cronice, depresie sau insuficienţa cardiacă.
Oboseala poate fi un semn al unei afecţiuni ce ameninţă viaţa, de aceea, dacă nu are legătură cu somnul sau cu alimentaţia corespunzătoare, trebuie consultat medicul.
Simptomele care însoţesc oboseala variază în funcţie de cauză. De exemplu, fatigabilitatea apărută în cazul hipotirodismului poate fi asociată cu păr uscat, friabil, căderea părului, creştere în greutate şi posibilă guşă (tumefacţie la nivelul gâtului datorată creşterii glandei tiroide). Oboseala asociată depresiei poate fi însoţită de plâns excesiv, insomnie şi apatie.
Simptome care pot apărea:
• Apatie (indiferenţă faţă de mediul înconjurător);
• Depresie;
• Diaree sau vărsături;
• Concentrare dificilă;
• Simptome asemănătoare gripei (febră, dureri în gât, cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Pierderea apetitului;
• Dureri;
• Simptome ale hipotiroidismului (creştere inexplicabilă în greutate, piele uscată, căderea părului, constipaţie şi intoleranţă la frig);
• Creştere inexplicabilă în greutate;
Cauze frecvente de fatigabilitate:
• Alergiile care determină febră mare sau astmul;
• Anemia;
• Durerea cronică;
• Deshidratarea;
• Depresia;
• Febra;
• Hipertiroidismul (funcţia crescută a glandei tiroide) sau hipotiroidismul (scăderea funcţiei glandei tiroide);
• Tulburări ale ritmului circadian de somn veghe (tulburări de somn);
• Perimenopauza (perioada de timp din preajma menopauzei) şi menopauza;
• Tulburările de somn cum ar fi apneea de somn şi insomnia.
Alte cauze de epuizare:
• Boala Addison (scăderea producţiei de hormoni de către glandele suprarenale);
• Cancerul;
• Sindromul de oboseală cronică;
• Bolile pulmonare obstructive cronice (care includ emfizemul pulmonar şi bronşita cronică);
• Insuficienţa cardiacă congestivă;
• Diabetul (boală cronică care afectează capacitatea organismului de a folosi zaharurile pentru a produce energie);
• Fibromialgia (sindrom asociat cu puncte dureroase apărute în mai multe zone ale corpului şi care se menţin pentru o lungă perioadă de timp);
• Boli infecţioase cum ar fi HIV/SIDA, gripa sau mononucleoza infecţioasă;
• Afecţiuni renale sau hepatice;
• Miastenia gravis (boală autoimună neuromusculară care produce slăbiciune musculară);
• Artrita reumatoidă sau osteoartrita;
• Lupusul eritematos sistemic.
Medicamente care pot produce oboseala:
• Antidepresive;
• Antihistaminice;
• Antihipertensivele sau diureticele;
• Tranchilizantele, sedativele şi medicamente anxiolitice;
• Corticosteroizii.
Apar şi alte simptome ca de exemplu:
• Durere abdominală severă sau mărirea de volum a abdomenului;
• Semne ale unei hemoragii: hematurie (sânge în urină), hematemeză (vărsături cu sânge), rectoragie (sângerări rectale) sau scaune cu sânge.
• Durere toracică (în piept), senzaţie de constricţie sau presiune toracică;
• Palpitaţii (modificări ale ritmului cardiac);
• Dificultăţi la respiraţie cum ar fi scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, dificilă, wheezing (şuierat), apnee (lipsa respiraţiei) sau sufocare;
• Febră mare (peste 38,3°C);
• Convulsii;