Durerea de sân

[Dureri de sân, Mastalgie, Mastodinie, Mamalgie]

Descriere

Este durerea apărută la nivelul sânului sau a glandei mamare şi în general se clasifică în durere ciclică (asociată cu perioadele menstruale) sau aciclică. Durerea aciclică poate proveni de la nivelul sânului sau poate fi de la nivelul muşchilor sau articulaţiilor din apropiere, dar se resimte la nivelul sânului. Durerea poate fi descrisă ca sensibilitate cronică, arsură ascuţită sau senzaţie de constricţie la nivelul sânului. Durerea poate fi constantă sau poate apărea numai uneori. Ea poate avea grade diferite de la un uşor disconfort până la durere severă. Multe femei care acuză dureri de sân se tem mai mult de posibilitatea existenţei cancerului decât de durerea în sine.

Uneori durerea de sân poate fi severă şi durează mai mult de 5 zile pe lună; ea poate persista şi pe perioada menstruaţiei.

Ajunse la postmenopauză, femeile pot prezenta dureri de sân, dar acest simptom apare în general la femeile tinere, în perioada de pre sau perimenopauză.

De cele mai multe ori mastalgia indică a afecţiune necanceroasă , dar într-un procent mic de cazuri durerea localizată poate fi asociată unui cancer mamar. Totuşi durerea de sân care nu dispare după următoarea menstruaţie sau care persistă după menopauză trebuie să fie investigată.

Cea mai frecventă formă de durere de sân este cea asociată ciclului menstrual şi aproape întotdeauna este datorată modificărilor hormonale. Unele femei încep sa prezinte dureri în preajma ovulaţiei şi acestea continuă până la începutul menstruaţiei. Durerea poate fi foarte uşoară, abia observată sau foarte severă încât femeia respectivă nu poate purta haine strâmte sau nu poate suporta niciun fel de atingere. De obicei este însoşită de tumefacţie mamară, afectează ambii sâni, mai ales la nivelul cadranelor superioare şi externe şi poate iradia la nivelul axilei, se intensifică în ultimele două săptămâni înainte de menstruaţie, apoi se ameliorează. Afectează de obicei femeile cu vârste între 20 şi 30 ani şi femeile în perioada de perimenopauză (40 de ani).

Unele studii au arătat că o modificare a hormonului numit prolactină poate influenţa durerea de sân, în timp ce un alt studiu a arătat că unele femei care aveau mastalgie ciclică prezentau un raport progesteron/estrogen scăzut în parte a doua a ciclului.

Teoria hormonală nu reprezintă cauza în toate cazurile de durere ciclică din moment ce, de obicei, durerea este mai puternică la nivelul unui sân faţă de celălalt (hormonii ar afecta ambii sâni în mod egal). Mulţi doctori consideră că există o asociere între activitatea hormonală şi anumiţi factori locali, de la nivelul sânului care răspund la această activitate.

Durerea de sân aciclică apare mai rar şi este resimţită altfel decât durerea ciclică, ea nu variază cu fazele ciclului menstrual. Se poate simţi ca o strânsoare, arsură sau rană, este constantă sau intermitentă, afectează de obicei doar unul dintre sâni, într-o anumită zonă, dar se poate extinde difuz. Apare de obicei la femeile în perioada de postmenopauză. Una dintre cauzele durerii aciclice este traumatismul (lovitura) de la nivelul sânului. O altă cauză poate fi durerea articulară de la nivelul toracelui şi a gâtului care iradiază în jos către sân.

Durerea extramamară se simte ca o mastalgie, dar de fapt punctul de plecare este în altă parte. O suprasolicitare musculară la nivelul toracelui poate determina dureri la nivelul coastelor sau a peretelui toracic.

Cauze posibile

Hormonii sexuali. Durerea ciclică este în strânsă legătură cu modificaările hormonale şi ciclul menstrual. Mastalgia ciclică de obicei se ameliorează sau chiar dispare odată cu sarcina sau menopauza, de unde se poate trage concluzia că una dintre cauze este reprezentată de variaţile hormonale.

Factorii anatomici. Cauza durerii aciclice pare să fie mai curând anatomică decât hormonală, acest tip de durere fiind declanşată de chisturile sau traumatismele mamare, intervenţii chirurgicale mamare anterioare sau alţi factori locali. Durerea aciclică poate fi extramamară (de la nivelul peretelui toracic, muşchi, articulaţii sau chiar inimă) şi să iradieze la nivelul sânului.

Dezechilibrul acizilor graşi. Un dezechilibrul al acizilor graşi la nivelul celulelor poate afecta sensibilitatea ţesutului mamar la hormonii circulanţi.

Medicamentele. Anumite medicamente, inclusiv unele tratamente pentru infertilitate şi contraceptive orale, pot fi asociate cu mastalgia. De asemenea, sensibilitatea mamară este un posibil efect advers al tratamentului cu estrogen şi progesteron, ceea ce explică de ce unele femei continuă să prezinte dureri şi după menopauză. Se pare că mastalgia poate apărea şi în cazul utilizării anumitor medicamente antidepresive.

Dimensiunea sânului. Femeile care au hipertrofie mamară (sânii mari) pot prezenta dureri aciclice care sunt în legătură directă cu dimensiunea mamară. Această durere este de obicei însoţită de dureri cervicale, dorsale şi la nivelul umerilor. Studiile au arătat că reducerea chirurgicală a dimensiunilor poate ameliora aceste simptome, dar intervenţia chirurgicală în sine poate determina durere care poate continua şi după vindecarea inciziei.

Mastalgia poate apărea şi în cazul cancerului mamar, însă acesta este de cele mai multe ori nedureros şi poate fi detectat prin examinare clinică (palpare) a sânului, mamografie sau ecografie mamară.
Alte cauze sunt reprezantate de traumatismele şi infecţiile mamare.

Trebuie să mergi la doctor dacă

• Există dureri de sân zilnice care durează mai mult de câteva săptămâni;
• Durerea de sân este localizată într-o zonă bine delimitată;
• Mastalgia pare să se agraveze cu timpul;
• Durerea interferă cu activităţile zilnice.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?