Sindromul de intestin iritabil: de ce este tot mai des întâlnit și cum se tratează corect

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrointestinale funcționale, afectând aproximativ 11 până la 14% din populația la nivel global, arată meta-analizele ce au cuprins date din 52 de țări. Este o condiție complexă, caracterizată prin dureri abdominale recurente, balonare, modificări ale tranzitului intestinal și disconfort persistent, fără o cauză organică identificabilă. Creșterea incidenței din ultimii ani a transformat această afecțiune într-o preocupare majoră atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune multifactorială, iar cauzele sale încă sunt intens studiate. Se știe însă că există o combinație de factori care influențează apariția lui, de la stres și alimentație, la sensibilitate intestinală, inflamație de grad redus și dezechilibre ale microbiomului.

“Creșterea incidenței sindromului de intestin iritabil este asociată și cu stilul de viață modern. Alimentația bogată în zaharuri, grăsimi saturate și alimente procesate afectează microbiomul intestinal, iar stresul cronic amplifică simptomele. Pacienții vin tot mai des cu simptome digestive inexplicabile, iar testele nu evidențiază inflamație severă sau leziuni structurale. Unii se confruntă cu predominanța diareei, alții cu constipație sau cu alternanța acestor două stări. Balonarea persistentă, senzația de abdomen plin, crampele abdominale și modificările de tranzit fac parte din tabloul clinic”, declară dr. Livia Negoiță, medic specialist gastroenterologie.

Recomandări

Leguma de 2 lei care te ferește cel mai bine de gripă. Se găsește în orice…

(P) Obiceiurile de dimineață care îți pot influența metabolismul

Uneori, simptomele se agravează în perioadele de stres, ceea ce demonstrează conexiunea strânsă dintre creier și intestin. Studiile au arătat că nervul vag, principalul canal de comunicare între cele două organe, este implicat atât în percepția durerii, cât și în reglarea motilității intestinale.

Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sindromul intestinului iritabil. Cercetările publicate în Gut Microbes arată că pacienții cu intestin iritabil au o diversitate bacteriană redusă și o predominanță a speciilor proinflamatorii. Acest dezechilibru afectează digestia, produce gaze în exces și declanșează inflamație de grad redus. În plus, flora intestinală influențează reacțiile emoționale și modul în care organismul răspunde la stres, ceea ce explică de ce anxietatea și sindromul de intestin iritabil sunt atât de strâns legate.

“Diagnosticul este unul de excludere. Investigațiile sunt necesare pentru a elimina alte cauze precum boala celiacă, intoleranțele alimentare, bolile inflamatorii intestinale sau infecțiile. Analizele de sânge, testele pentru intoleranțe, ecografia abdominală și endoscopia sunt utilizate în funcție de simptomele pacientului. Odată stabilit diagnosticul, tratamentul este orientat către ameliorarea simptomelor și reglarea funcției intestinale”, precizează dr. Negoiță.

Importanța dietei

Dieta joacă un rol central în tratamentul sindromului de intestin iritabil. Medicii subliniază însă că dieta trebuie urmată sub supravegherea unui specialist în nutriție pentru a evita carențele nutriționale.

“Probioticele sunt de asemenea utile pentru mulți pacienți, deoarece ajută la restabilirea echilibrului microbiomului. Cei mai studiați sunt lactobacilii și bifidobacteriile, dar efectele pot varia de la o persoană la alta. Stresul trebuie gestionat prin tehnici precum mindfulness, respirație, psihoterapie sau activitate fizică, pentru că axa intestin creier are un rol major în modul în care pacienții percep și procesează simptomele digestive”, mai adaugă dr. Livia Negoiță.

Medicul gastroenterolog mai afirmă că tratamentul corect presupune o combinație de măsuri alimentare, suport emoțional, probiotice și, uneori, medicație pentru controlul durerii sau al motilității. Un plan personalizat este cheia succesului, deoarece fiecare pacient are un profil diferit de sensibilitate intestinală, microbiom și factor declanșator.

Surse:

• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40359286/
• https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(19)34649-9/pdf