Sarcina la peste 35 de ani are șanse mici de reușită. Din ce cauze apare infertilitatea și ce test te ajută să afli vârsta optimă la care să rămâi însărcinată

Riscul de avort spontan crește de la 5% pentru femeile sub 30 de ani la 20% pentru femeile cu vârsta peste 35 de ani și la 80% pentru femeile cu vârsta peste 45 de ani.
08.06.2021 | Paula Rotaru
Sarcina la peste 35 de ani are șanse mici de reușită. Din ce cauze apare infertilitatea și ce test te ajută să afli vârsta optimă la care să rămâi însărcinată
Sursa foto: Shutterstock

În ultimele decade, tot mai multe femei pun accentul pe carieră în detrimentul întemeierii unei familii. Interesul crescut pentru dobândirea unui statut și nevoia de siguranță financiară au determinat sexul frumos să amâne momentul conceperii unui copil până aproape de vârsta de 35 de ani sau chiar mai târziu. Însă ceasul biologic nu ține cont de promovarea mult dorită de la serviciu sau de atingerea unui ținte în ceea ce privește depozitul de economii. Natura are propriul mecanism de funcționare și ceasul biologic începe să ticăie zgomotos după vârsta de 35 de ani.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că peste jumătate dintre femeile din România nu reușesc să mai aibă copii după această vârstă. Cu alte cuvinte, pe măsură ce înaintăm în vârstă, șansele de a obține o sarcină și a o duce la termen scad drastic.

O femeie atinge vârful fertilității în jurul vârstei de 22-23 de ani, după care se constată o scădere abruptă, accelerată, cu precădere în jurul vârstei de 35 de ani, ca urmare a îmbătrânirii ovarelor.1 De aceea este mult mai dificil de obținut o sarcină la vârstă mai înaintată, după multiple încercări eșuate.

Însă acesta este doar unul dintre numeroșii factorii care pot influența fertilitatea. Și nu doar femeile sunt vizate, ci și bărbații trecuți de această vârstă!

Din cuprinsul articolului:

  • Cum este influențată fertilitatea de moștenirea genetică și de vârstă
  • Care sunt elementele ce influențează fertilitatea
  • Ce este și cum se manifestă menopauza precoce
  • Testul AMH: ce este, cui îi este recomandat?
  • Măsuri prin care poate fi prevenită infertilitatea
  • Cât de important este să consultăm constant medicul specialist

Cum este influențată fertilitatea de moștenirea genetică și de vârstă

Vârsta este un factor major care poate influența capacitatea feminină de a concepe. După vârsta de 30 de ani, șansele de a obține o sarcină sunt de aproximativ 20%. Iar la 40 de ani, șansele sunt de doar 5-10%.2

Acest lucru se întâmplă din cauza scăderii rezervei ovariene și a degradării calității ovocitelor, mai susceptibile de a dezvolta anomalii cromozomiale. Acești factori specifici înaintării în vârstă cresc semnificativ riscul de infertilitate, dar și pe cel de avort spontan sau malformații congenitale.

Datele arată că riscul de avort spontan crește de la 5% pentru femeile sub 30 de ani la 20% pentru femeile cu vârsta peste 35 de ani și la 80% pentru femeile cu vârsta peste 45 de ani.3

De fapt, aproape jumătate dintre femeile cu vârsta peste 30 de ani nu pot concepe și duce la termen o sarcină din cauza factorilor genetici care influențează fertilitatea.

Printre cauzele genetice4 ale infertilității feminine amintim:

  • Sindromul Turner
  • Hiperplazia congenitală a suprarenalelor
  • Chisturile renale
  • Diabetul MODY
  • Sindromul Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH)
  • Aplazia ductelor mulleriene
  • Displazia cervicotoracică embrionară (MURCS)
  • Sindromul de insensibilitate la androgeni (AIS)
  • Disgeneza gonadală
  • Insuficiență ovariană prematură
  • Hipogonadism hipogonadotropic

În cazul sexului masculin, cele mai frecvente cauze genetice ale infertilității sunt:

  • Aplazia congenitală bilaterală de vas deferens
  • Sindromul Klinefelter
  • Microdelețiile cromozomului Y
  • Sindromul cromozomului isodicentric
  • Inversiile cromozomului Y
  • Cariotip 46,XX
  • Dischinezia ciliară primară
  • Hipogonadism hipogonadotropic

Care sunt elementele ce influențează fertilitatea

Pe lângă cauzele genetice, există numeroși alți factori care pot afecta fertilitatea. Unii pot fi evitați, alții, din păcate, nu prea.

În privința cauzelor ce pot fi evitate5 amintim:

Dieta

Regimul alimentar bogat în grăsimi trans și zaharuri din carbohidrați, excesul de proteine animale, deficitul de fibre, vitamine, minerale din alimentație sunt factori ce pot afecta capacitatea de reproducere umană.

Excesul ponderal sau, din contră, greutatea sub medie

Surplusul ponderal cauzat de supraalimentație și sedentarism crește semnificativ riscul de infertilitate atât la femei, cât și la bărbați. Pe de altă parte, nici greutatea foarte scăzută, sub medie, nu este de bun augur. Tulburări alimentare precum anorexia sau bulimia, care presupun diete extrem de restrictive sau hipocalorice, pot crește riscul de apariție a problemelor de fertilitate.

Viciile

Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt, de asemenea, factori de risc evitabili în ceea ce privește infertilitatea. Numeroase studii arată că fumatul grăbeşte intrarea la menopauză cu până la 4 ani şi creşte riscul pentru eşecuri reproductive – sarcină ectopică sau avorturi spontane. Iar pentru bărbați, fumatul presupune risc cresc de disfuncție erectilă și scăderea numărului de spermatozoizi.

Cât privește consumul de alcool, acesta este contraindicat dacă plănuiești să rămâi însărcinată sau în timpul sarcinii, deoarece crește riscul de malformații congenitale și contribuie totodată la apariția infertilității. Lucru valabil și în cazul bărbaților, care se pot confrunta cu o reducere a numărului spermatozoizilor, precum și cu scăderea motilității acestora.

Un alt factor care poate contribui la afectarea capacității de reproducere este expunerea la chimicale, noxe, plastic.

Cei mai incriminaţi compuşi sunt prezenţi peste tot în mediul înconjurător. Bisfenolul, ftalaţii, parabenii, metalele grele sunt prezente în ambalajele sticlelor de apă, cutii de plastic sau aluminiu, produse de curăţenie, cosmetice sau alte produse de îngrijire personală, cum sunt vopseaua de păr, fixativul sau oja.

O altă cale de expunere constantă a organismului la compuşi toxici este reprezentată de inhalarea de gaze poluante provenite de la autovehicule, incendii, fumat, produse volatile ale materialelor de construcţie, solvenţi sau produse de curăţenie utilizate în încăperi.

Pesticidele, chiar şi cele interzise în trecut din cauza toxicităţii, încă persistă în sol şi apele subterane, alături de noii produşi chimici proveniţi din solvenţi, procese de dezinfecţie, degresare sau îndepărtare de reziduuri, la nivel industrial. Este bine cunoscută prezenţa unor concentraţii mari de metale grele, cum sunt mercurul şi plumbul, în apă, peşti sau fructe de mare.

Cauzele fiziologice ale infertilității, care în mare parte pot fi tratate, includ:

  • Afecțiunile tiroidiene (hipo- sau hipertiroidism)
  • Nivelul scăzut de testosteron
  • Niveluri anormale ale FSH, LH, prolactină
  • Diabetul zaharat
  • Infecția cu chlamydia, gonoree, HIV, oreion
  • Varicocelul
  • Testiculele necoborâte în scrot (criptorhidia)
  • Sindromul ovarelor polichistice
  • Fibrom sau polipi uterini
  • Diverse tipuri de cancer și tratamentul acestora
  • Infecții ale endometrului sau aderențe la nivelul cavității uterine
  • Inflamarea trompelor uterine (salpingita)
  • Boala inflamatorie pelvină
  • Endometrioza
  • Fibroza chistică
  • Ejacularea retrogradă sau prematură
  • Incapacitatea de a iniția și de a menține o erecție
  • Diverse boli autoimune (lupusul)
  • Menopauza precoce (insuficiența ovariană primară)

Ce este și cum se manifestă menopauza precoce

În mod normal, atunci când organismul feminin evoluează în mod sănătos, menopauza se instalează în jurul vârstei de 50-51 de ani și este marcată de încetarea menstruaţiei şi a producerii de hormoni sexuali, estrogen şi progesteron.

Atunci când se manifestă înaintea vârstei de 40 de ani, menopauza este considerată prematură sau precoce. Oficial, se poate spune că o femeie este la menopauză atunci când menstruaţia lipseşte 12 luni.

Potrivit statisticilor, 1 din 1.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani şi 1 din 100 de femei de 30-39 de ani sunt afectate de menopauza prematură.

Printre simptomele menopauzei premature se numără:

  • menstrele neregulate până la dispariția acestora
  • bufeurile (transpiraţii abundente, mai ales pe timpul nopţii)
  • iritabilitatea
  • creșterea în greutate
  • scăderea libidoului
  • uscăciunea pielii
  • uscăciunea vaginală

În majoritatea cazurilor, menopauza prematură apare pe fondul tulburărilor autoimune aparent necorelate: sistemul imunitar percepe anumite părţi ale corpului ca pe un inamic şi produce anticorpi pentru distrugerea acestora. Bolile tiroidiene sau artrita reumatoidă sunt un exemplu în acest sens, afectând funcţionarea corectă a ovarelor şi procesul de ovulaţie.

Factorii genetici au şi ei o valenţă importantă în apariţia acestei tulburări.

Defectele cromozomiale, istoricul familial (dacă mamele au intrat la menopauză devreme, cel mai probabil fiicele vor avea aceeaşi soartă) sau deficienţa de ovule încă de la naştere se află pe lista celor mai comune disfuncţii genetice care determină funcţionarea dezechilibrată a sistemului de reproducere.

Alte motive ale instalării premature a menopauzei pot fi: chimioterapia sau radioterapia, indicele de masă corporală (IMC) sau nivel de colesterol LDL foarte ridicat, infecţiile virale, epilepsia6, fumatul7 sau sindromul Turner (un defect cromozomial ce împiedică dezvoltarea corectă a ovarelor).

Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian): ce este, cui îi este recomandat?

Testul AMH8 poate oferi informaţii importante despre rezerva ovariană a unei femei, adică despre fertilitate. Practic, acest test arată rezerva de ovule a unei femei sau, cu alte cuvinte, vârsta reproductivă a ovarelor, care nu este mereu corespunzătoare vârstei cronologice.

Analiza se efectuează din sânge şi determină nivelul de hormon anti-Mullerian. Acest hormon este secretat de către foliculii ovarieni care conţin celule reproductive. De aceea, testul este recomandat pentru a evalua rezerva ovariană de celule reproductive (ovule) la femei.

Testarea AMH face parte din evaluarea fertilităţii şi ajută medicul să aprecieze şansele de succes ale tratamentelor de fertilitate şi urgenţa acestora.

Deşi în prezent nu se recomandă screeningul de rutină, este indicat tuturor femeilor aflate la vârsta reproductivă să facă acest test, pentru a putea lua, în cunoştinţă de cauză, decizii referitoare la perioada cea mai potrivită pentru a avea copii.

În lume, peste 10% dintre femei au valori foarte reduse ale acestui test, fără să aibă niciun simptom. În realitate însă, proporţia ar putea fi mult mai mare, ajungând la 25-30%. Aceste femei nu îşi pot permite să amâne prea mult conceperea unui copil, pentru că fertilitatea lor se va deteriora rapid, înainte de 30-35 de ani, şi nici tratamentele de fertilitate nu vor mai avea şanse mari de succes.

Pentru aceste femei, o vizită la specialistul în medicină reproductivă poate fi salvatoare. Astfel, vor lua decizii corecte şi nu vor amâna nepermis de mult sarcina sau, cel puţin, vor afla despre posibilităţi de prezervare a fertilităţii, dacă există motive obiective de amânare.

Tendinţa de a amâna sarcina, combinată cu frecvenţa mare a persoanelor cu rezervă ovariană scăzută, determină o creştere îngrijorătoare a problemelor de fertilitate. O mare parte dintre acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar efectua acest test între 20 şi 30 de ani sau, şi mai bine, dacă sarcina nu ar mai fi amânată după 30-35 ani, vârsta la care fertilitatea naturală scade accelerat.

Măsuri prin care poate fi prevenită infertilitatea

Generații întregi, femeile obișnuiau să își întemeieze o familie la vârste tinere. Însă realitatea de astăzi este cu totul diferită de cea din urmă cu zeci sau sute de ani.

Femeile își doresc să aibă o carieră de succes, să amâne cât mai mult mariajul în căutarea persoanei ideale și să aibă copii doar atunci când situația financiară este suficient de confortabilă. Din ce în ce mai multe adolescente fumează, prevalența infecțiilor cu transmitere sexuală a crescut semnificativ, iar extremele privind greutatea corporală sunt la ordinea zilei.

Toate acestea, dar nu numai, așa cum am amintit în rândurile de mai sus, au un impact major asupra fertilității. Alegerile pe care le facem în adolescență și la maturitate pot influența foarte mult șansele de a obține o sarcină.

Vârsta sub 35 de ani este factorul primordial în succesul obținerii unei sarcini, iar decizia este una strict personală. Cu toate acestea, ține cont că ceasul biologic este un obstacol major al fertilității pe măsură ce alegi să rămâi însărcinată la vârste mai înaintate.

Menținerea greutății corporale în limitele normale, regimul alimentar sănătos, mișcarea zilnică, odihna suficientă, evitarea fumatului, a stresului, a excesului de alcool și cafeină, sexul protejat, toate acestea sunt măsuri care pot reduce riscul de infertilitate apărută la vârste tinere, dar care pot totodată să prevină sau să amelioreze anumite afecțiuni asociate tulburărilor de fertilitate atât la femei, cât și la bărbați.9

Cât de important este să consultăm constant medicul specialist

Medicul ginecolog trebuie să fie o prezență constantă în viața unei femei aflată la vârsta reproductivă. Prima vizită la medicul ginecolog trebuie să aibă loc la vârsta de cel mult 15 ani și este esenţială pentru o mai bună informare şi o viaţă sexuală sănătoasă.

Nu trebuie să amâni vizita la medic până în momentul în care ești pregătită să devii mamă. Specialistul te va ajuta să îți înțelegi mai bine corpul, te va învăța cum să te protejezi de bolile cu transmitere sexuală și te va putea trata eficient de diverse afecțiuni ginecologice care cresc riscul de infertilitate sau care pot evolua în boli grave.

Iar dacă ai peste 35 de ani și încerci în mod repetat să rămâi însărcinată de 6 luni, dar fără succes, solicită ajutorul unui specialist în infertilitate. Timpul este esențial când vorbim despre fertilitate și succesul obținerii unei sarcini, fie ea pe cale naturală sau prin tehnici de reproducere umană asistată, așa că amânarea vizitei la medicul specialist nu este o soluție.

Surse:

1. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0046544#pone-0046544-t003

2. https://www.verywellfamily.com/what-are-the-chances-of-getting-pregnant-after-40-1960287

3. https://www.webmd.com/baby/over-35-pregnant#1

4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3885174/

5. https://www.cdc.gov/reproductivehealth/infertility/infertility-white-paper/page-two.htm

6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11879371/

7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3288642/

8. https://www.hormone.org/your-health-and-hormones/glands-and-hormones-a-to-z/hormones/anti-mullerian-hormone-amh

9. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/female-infertility/symptoms-causes/syc-20354308