Primele teste pe oameni cu vaccinul anticoronavirus oferă rezultate promiţătoare

Vaccinul anticoronavirus dezvoltat de AstraZeneca şi specialişti de la Universitatea Oxford a fost testat pe oameni şi rezultatele sunt încurajatoare.
21.07.2020 | Paula Rotaru
Primele teste pe oameni cu vaccinul anticoronavirus oferă rezultate promiţătoare

Vaccinul anticoronavirus dezvoltat de compania farmaceutică AstraZeneca, în colaborare cu specialişti de la Institutul Jenner şi Grupul de vaccinuri Oxford, din cadrul Universităţii Oxford, pare să stimuleze producţia de anticorpi care protejează organismul de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, arată un nou studiu publicat în revista medicală The Lancet. Vestea şi mai bună este că vaccinul experimental nu a produs efecte secundare severe pe subiecţi umani.

Rezultate bune şi efecte secundare minore

În perioada 23 aprilie-21 mai 2020 au fost efectuate primele teste umane cu vaccinul ChAdOx1 nCoV-19.

În cadrul studiului au fost vaccinaţi 1.077 de participanţi sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 28 şi 44 de ani (536 femei şi 541 bărbaţi), dintre care o parte au primit profilactic paracetamol cu o zi înainte de vaccinare, pentru prevenirea posibilelor reacţii adverse temporare, dar şi pentru observarea reacţiei organismului în lipsa acestuia.

De asemenea, participanţilor li s-a recomandat administrarea de paracetamol şi după vaccinare pentru ameliorarea efectelor secundare (durere, inflamaţie sau mâncărime la locul injecţiei, dureri musculare, articulare, dureri de cap, oboseală, febră, frisoane), 1 gram la 6 ore, timp de 24 de ore (majoritatea reacţiilor adverse au fost observate în primele 24 de ore de la vaccinare).

Voluntarii au fost monitorizaţi timp de 30-60 de minute de la vaccinare şi au fost rugaţi să completeze un jurnal în următoarele 28 de zile, în cazul în care experimentează reacţii adverse.

Testele serologice ELISA efectuate ulterior au indicat un nivel crescut de anticorpi specifici, precum şi un răspuns imunitar puternic din partea celulelor T, arată datele publicate în jurnalul medical The Lancet.

Toţi participanţii vor fi monitorizaţi şi testaţi periodic timp de cel puţin un an, astfel încât să fie observate tolerabilitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinului administrat.

 „Avem însă nevoie de mai multe studii ca să putem confirma dacă vaccinul protejează eficient împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 şi cât de mult se va menţine această protecţie”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Andrew Pollard, de la Universitatea Oxford.

Studiul randomizat a fost efectuat pe un eşantion redus şi nu a inclus persoane vârstnice cu afecţiuni preexistente sau copii. Brazilia, Africa de Sud şi Marea Britanie se numără printre ţările unde sunt efectuate la momentul actual studii de fază III.

Dacă vaccinul va trece toate testele de siguranţă şi eficacitate şi va fi aprobat de instituţiile abilitate, responsabilitatea privind producţia şi distribuţia acestuia la nivel mondial îi revine companiei AstraZeneca.

În urmă cu aproape 2 luni, compania farmaceutică a anunţat că a semnat un acord cu diferite guverne ale lumii pentru a furniza vaccinul anticoronavirus, dacă acesta va obţine aprobarea organismelor de verificare a produselor farmaceutice.

„Pe măsură ce COVID-19 continuă să constrângă umanitatea, necesitatea unui vaccin pentru a învinge virusul este urgentă. Această colaborare reuneşte competenţa de clasă mondială a Universităţii din Oxford în domeniul vaccinologiei şi capacităţile globale de dezvoltare, fabricaţie şi distribuţie ale AstraZeneca. Speranţa noastră este că, prin unirea forţelor, putem accelera accesul global la un vaccin pentru a combate virusul şi pentru a proteja oamenii de cea mai mortală pandemie a unei generaţii”, a declarat Pascal Soriot, directorul executiv AstraZeneca.

Despre vaccinul ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222)

Vaccinul ChAdOx1 nCoV-19 foloseşte un vector viral bazat pe o versiune slăbită a virusului răcelii comune (adenovirus) care conţine materialul genetic al proteinei spike (S) de suprafaţă a SARS-CoV-2. 

După vaccinare, se produce proteina S, care determină sistemul imunitar al organismului să atace noul coronavirus dacă va infecta în viitor persoana vaccinată, prin anticorpi specifici acestei proteine.

Vectorul adenovirus recombinant (ChAdOx1) a fost ales deoarece generează un răspuns imun puternic şi nu se reproduce, deci nu poate provoca o infecţie continuă în organismul care a primit vaccinul.

Cel mai nou articol Video: