(P) Tot ce trebuie să știi despre imunitate, ce este și cum să o întărești

Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni, precum bacteriile, virusurile, fungii și paraziții, dar și împotriva celulelor tumorale și altor substanțe străine.
  • Publicat:
(P) Tot ce trebuie să știi despre imunitate, ce este și cum să o întărești
(P) Tot ce trebuie să știi despre imunitate, ce este și cum să o întărești

Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni, precum bacteriile, virusurile, fungii și paraziții, dar și împotriva celulelor tumorale și altor substanțe străine.

Ce este imunitatea

Sistemul imunitar este compus dintr-o rețea complexă de celule, țesuturi și organe care colaborează pentru a proteja corpul.

Există două tipuri principale de imunitate:

  • Imunitate înnăscută (nespecifică): Aceasta este prima linie de apărare și include barierele fizice (cum ar fi pielea și mucoasele), celulele fagocitare (cum ar fi macrofagele și neutrofilele), proteinele complement și alte componente care recunosc și distrug rapid agenții patogeni generali. Este numită nespecifică deoarece nu este specifică pentru un anumit tip de agent patogen.
  • Imunitate adaptativă (specifică): Aceasta implică limfocitele T și B, care recunosc și răspund la agenți patogeni specifici. Limfocitele B produc anticorpi care se leagă de antigenele specifice de pe suprafața patogenilor, neutralizându-i sau marcându-i pentru distrugere. Limfocitele T atacă direct celulele infectate sau coordonează alte componente ale răspunsului imunitar. Imunitatea adaptativă are și o componentă de memorie, ceea ce înseamnă că organismul poate răspunde mai rapid și mai eficient la o expunere ulterioară la același patogen.

Imunitatea poate fi dobândită și prin vaccinare, care stimulează sistemul imunitar să dezvolte o memorie împotriva unui anumit agent patogen fără a cauza boala.

Cauzele unei imunități scăzute

Abordarea cauzelor unei imunități scăzute poate implica modificări ale stilului de viață, tratamente medicale sau suplimentarea nutrițională, în funcție de factorii specifici care contribuie la slăbirea răspunsului imunitar.

Lipsa vitaminelor și mineralelor esențiale, cum ar fi vitamina C, vitamina D, zincul și fierul, poate compromite funcționarea corectă a sistemului imunitar.

O dietă săracă în proteine poate afecta producția de anticorpi și alte componente esențiale ale răspunsului imunitar.

Stresul prelungit poate elibera hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care pot suprima funcția imunitară. Stresul afectează negativ somnul și alimentația, amplificând astfel efectele negative asupra imunității.

Un somn insuficient sau de proastă calitate poate reduce producția de citokine, proteine care joacă un rol important în răspunsul imunitar.

Lipsa de activitate fizică poate slăbi sistemul imunitar. Pe de altă parte, exercițiile fizice moderate pot întări răspunsul imunitar.

Alcoolul în exces poate suprima răspunsul imunitar și poate afecta funcționarea celulelor imune.

Fumatul dăunează țesuturilor respiratorii și poate compromite apărarea împotriva infecțiilor respiratorii.

Afecțiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare și bolile autoimune pot slăbi sistemul imunitar.

HIV/SIDA atacă direct sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții.

Medicamentele imunosupresoare, utilizate pentru a preveni respingerea organelor transplantate sau pentru a trata bolile autoimune, pot reduce capacitatea de apărare a organismului.

Chimioterapia și radioterapia pentru cancer pot afecta celulele imunitare și pot compromite funcția imunitară.

Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar devine mai puțin eficient, iar producția de celule imune și răspunsul acestora sunt reduse.

Unele persoane pot avea defecte genetice care afectează funcționarea sistemului imunitar, făcându-le mai susceptibile la infecții și boli.

Factori de risc pentru scăderea imunității

Există mai mulți factori care pot contribui la scăderea imunității și la creșterea vulnerabilității organismului la infecții. Acești factori pot fi de natură genetică, comportamentală sau pot fi influențați de mediu.

Stresul

Stresul poate avea un impact semnificativ asupra sistemului imunitar, contribuind la scăderea imunității prin mai multe mecanisme.

Stresul cronic determină organismul să elibereze cortizol și alți hormoni de stres. Cortizolul, în special, poate avea un efect imunosupresor, reducând activitatea celulelor imune, cum ar fi limfocitele T și B. Deși răspunsul inflamator acut este o parte crucială a imunității înnăscute, inflamația cronică cauzată de stres poate deteriora țesuturile și poate perturba funcția imunitară normală.

Persoanele stresate pot recurge la comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația necorespunzătoare și lipsa de activitate fizică. Aceste comportamente pot contribui suplimentar la slăbirea sistemului imunitar.

Schimbările de vreme

Schimbările de vreme, în special tranzițiile rapide între anotimpuri sau fluctuațiile bruște de temperatură, pot influența imunitatea și predispunerea la îmbolnăviri.

Temperaturile scăzute pot cauza vasoconstricție, reducând fluxul sanguin la extremități și la membranele mucoase, ceea ce poate afecta răspunsul local al sistemului imunitar. Frigul poate inhiba activitatea cililor din tractul respirator, diminuând capacitatea de a elimina patogenii și particulele străine.

În timpul perioadelor reci, oamenii tind să petreacă mai mult timp în spații închise, unde circulația aerului este redusă și contactul apropiat cu alte persoane este mai frecvent. Aceasta favorizează transmiterea virusurilor și bacteriilor.

În timpul primăverii și toamnei, polenul și alți alergeni sezonieri pot declanșa reacții alergice care implică sistemul imunitar, solicitându-l și reducând capacitatea de a combate infecțiile.

Lipsa activității fizice

Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc circulația sanguină, ceea ce ajută la transportul eficient al celulelor imunitare și al altor componente esențiale ale sistemului imunitar în întregul corp. Lipsa exercițiilor fizice poate duce la o circulație sanguină deficitară, afectând răspunsul imunitar.

Inactivitatea fizică poate contribui la inflamația cronică de grad scăzut, care poate afecta negativ funcționarea sistemului imunitar. Inflamația cronică poate suprasolicita și compromite răspunsul imunitar normal.

Lipsa activității fizice este un factor major de risc pentru obezitate, care este asociată cu o serie de probleme imunitare. Țesutul adipos în exces poate elibera citokine proinflamatorii care perturbă funcționarea normală a sistemului imunitar.

Lipsa somnului

Lipsa somnului poate avea un impact semnificativ asupra sistemului imunitar, reducând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Citokinele sunt proteine produse de sistemul imunitar care joacă un rol crucial în răspunsul la infecții și inflamații. Somnul este necesar pentru producerea și eliberarea optimă a anumitor citokine. Lipsa somnului reduce producția acestor proteine, afectând capacitatea organismului de a răspunde la infecții și inflamații.

Somnul de calitate este esențial pentru funcționarea eficientă a celulelor imunitare, cum ar fi limfocitele T și celulele natural killer (NK). Lipsa somnului poate reduce activitatea acestor celule, diminuând capacitatea de a recunoaște și distruge agenții patogeni.

Somnul este important pentru consolidarea memoriei imune. În timpul somnului, organismul produce anticorpi ca răspuns la infecții și vaccinuri. Lipsa somnului poate compromite această producție, afectând eficiența răspunsului imun adaptativ.

Nutriție defectuoasă

Vitamina C este esențială pentru producția și funcționarea celulelor imune, inclusiv fagocitele și limfocitele. Deficiența de vitamina C poate duce la o scădere a rezistenței la infecții.

Vitamina D joacă un rol crucial în activarea celulelor imune și în răspunsul antiinflamator. Lipsa vitaminei D poate compromite răspunsul imunitar.

Zincul este necesar pentru funcționarea corectă a celulelor T și B. Deficiența de zinc poate duce la o slăbire a sistemului imunitar.

Fierul este implicat în producția de celule imune și în răspunsul imunitar general. Anemia feriprivă poate reduce capacitatea de a combate infecțiile.

Alimentația care privează organismul de acești nutrienți este una defectuoasă cu consecințe negative asupra sistemului imunitar.

Proteinele sunt esențiale pentru producția de anticorpi și pentru repararea țesuturilor. O dietă săracă în proteine poate afecta producția de celule imune și funcționarea generală a sistemului imunitar.

Consumul excesiv de zahăr și grăsimi saturate poate provoca inflamație cronică și poate afecta negativ răspunsul imunitar. Aceste alimente pot, de asemenea, contribui la obezitate, care este asociată cu disfuncții imunitare.

Poluarea

Particule fine pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza inflamații și stres oxidativ, afectând funcționarea celulelor imune și crescând susceptibilitatea la infecții respiratorii. Oxizii de azot (NOx) și dioxidul de sulf (SO2) sunt poluanți care pot irita căile respiratorii, slăbind bariera respiratorie și reducând capacitatea organismului de a combate infecțiile.

Contaminarea apei și a solului cu substanțe chimice toxice poate afecta indirect sistemul imunitar prin consumul de alimente și apă contaminate. De exemplu, metalele grele, cum ar fi plumbul și mercurul, pot suprima funcția imunitară.

Înaintarea în vârstă

Înaintarea în vârstă este asociată cu o scădere a funcției imunitare, un fenomen cunoscut sub numele de imunosenescență. Acest proces implică schimbări în sistemul imunitar care reduc capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Cu vârsta, măduva osoasă produce mai puține celule stem hematopoietice, care sunt precursori ai tuturor celulelor imunitare. Acest lucru duce la o scădere a numărului și a diversității celulelor imunitare, cum ar fi limfocitele T și B.

Limfocitele T joacă un rol esențial în răspunsul imunitar adaptativ. La persoanele în vârstă, există o reducere a producției de limfocite T naive (cele care nu au întâlnit încă un antigen) și o creștere a proporției de limfocite T de memorie (cele care au răspuns anterior la un antigen). Acest dezechilibru poate limita capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la noi infecții.

Afecțiuni ale sănătății

Diabetul poate afecta funcționarea celulelor imunitare, cum ar fi neutrofilele și limfocitele, reducând capacitatea de a combate infecțiile. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot, de asemenea, promova creșterea bacteriilor și fungilor.

HIV (virusul imunodeficienței umane) atacă celulele T CD4+, care sunt esențiale pentru răspunsul imunitar. Pe măsură ce numărul acestor celule scade, capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile se reduce.

Persoanele cu HIV/SIDA sunt susceptibile la infecții oportuniste, care sunt cauzate de microorganisme care nu provoacă boli la persoanele cu un sistem imunitar sănătos.

În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă țesuturile proprii ale organismului. Exemple includ lupusul, artrita reumatoidă și scleroza multiplă. Aceste boli pot afecta echilibrul și funcționarea normală a sistemului imunitar.

Cancerul și tratamentele pentru cancer, cum ar fi chimioterapia și radioterapia, pot afecta producția și funcționarea celulelor imunitare. Tumorile pot, de asemenea, secreta substanțe care suprimă răspunsul imunitar.

Ce este imunizarea

Imunizarea este un proces prin care o persoană devine protejată împotriva unei anumite boli infecțioase, de obicei prin administrarea unui vaccin. Imunizarea stimulează sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva agenților patogeni specifici (bacterii, viruși sau alte microorganisme) fără a provoca boala în sine. Imunizarea este un instrument crucial în sănătatea publică pentru prevenirea bolilor infecțioase, protejarea indivizilor și comunităților și reducerea poverii bolilor asupra sistemelor de sănătate și economiei

Imunizarea prin vaccinare

Imunizarea prin vaccinare este o metodă activă de protecție împotriva bolilor infecțioase, care implică administrarea unui vaccin pentru a stimula sistemul imunitar să dezvolte o imunitate specifică împotriva unui anumit agent patogen. Acest proces pregătește sistemul imunitar pentru a recunoaște și a lupta împotriva patogenului în cazul unei expuneri ulterioare, protejând individul împotriva bolii respective

Vaccinurile conțin antigene sau componente ale unui agent patogen, cum ar fi fragmente de virusuri sau bacterii, toxine inactivate sau substanțe chimice specifice care imită antigenul.

După administrarea vaccinului, sistemul imunitar dezvoltă celule de memorie care „țin minte” antigenul. Acest lucru permite un răspuns imun rapid și eficient în cazul unei expuneri ulterioare la patogenul real.

Vaccinarea ajută la prevenirea bolilor infecțioase grave, cum ar fi rujeola, poliomielita, hepatita, gripa și multe altele.

Întărirea sistemului imunitar

Întărirea sistemului imunitar este esențială pentru menținerea sănătății și rezistenței organismului împotriva bolilor. Există o serie de măsuri și practici pe care le poți adopta pentru a sprijini și îmbunătăți funcționarea sistemului imunitar.

Consumul regulat de fructe și legume proaspete, care sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți, poate întări sistemul imunitar.

Asigură-te că ai un aport adecvat de proteine slabe, cum ar fi carnea de pui, peștele, tofu sau leguminoasele, pentru a susține funcția imunitară. Include în dietă grăsimi sănătoase, precum cele din ulei de măsline, avocado și nuci, care pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea răspunsului imunitar.

Asigură-te că bei suficientă apă în fiecare zi pentru a menține hidratarea corpului, care este crucială pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar.

Vitamine, suplimente alimentare

Există o serie de vitamine și suplimente alimentare care pot susține funcționarea sistemului imunitar și pot contribui la întărirea capacității organismului de a lupta împotriva infecțiilor și bolilor. Este important să subliniem că suplimentele nu ar trebui să fie folosite ca substitut pentru o alimentație sănătoasă și echilibrată, ci mai degrabă ca un complement pentru a asigura un aport adecvat de substanțe nutritive.

Suplimentele alimentare cu vitamina C, vitamina D, zinc, vitamina E, sunt esențiale pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar și pot ajuta la reducerea riscului de infecții.

Suplimentele cu probiotice contribuie la menținerea sănătății intestinale și la echilibrul microbiomului, ceea ce poate sprijini funcția imunitară.

Sport, stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos și activitatea fizică regulată joacă un rol crucial în întărirea sistemului imunitar și în protecția împotriva bolilor

Exercițiile fizice regulate pot stimula funcționarea sistemului imunitar prin creșterea circulației limfatice, care ajută la eliminarea toxinelor și la transportul celulelor imune în întregul organism.

Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți funcția pulmonară și capacitatea respiratorie, ceea ce poate ajuta la reducerea riscului de infecții respiratorii, cum ar fi gripa și răceala comună.

Sportul și activitatea fizică pot promova sănătatea mentală și bunăstarea emoțională, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra sistemului imunitar.

Adoptarea unui stil de viață sănătos și a unei rutine regulate de exerciții fizice poate juca un rol semnificativ în întărirea sistemului imunitar și în protecția împotriva bolilor și infecțiilor. Este important să găsești activități fizice care să îți placă și să le integrezi în viața ta de zi cu zi pentru a beneficia de efectele pozitive asupra sănătății tale.

Superalimentele care întăresc imunitatea

Există o serie de alimente care sunt considerate „superalimente” datorită conținutului lor bogat în substanțe nutritive esențiale și compuși bioactivi care pot susține funcționarea sistemului imunitar și pot contribui la întărirea capacității organismului de a lupta împotriva bolilor.

Spirulina

Spirulina este o algă verde-albastră care este adesea promovată pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar. Există anumite caracteristici ale spirulinei care sugerează că ar putea avea un efect pozitiv asupra imunității.

Spirulina este o sursă excelentă de proteine și conține toți cei nouă aminoacizi esențiali, necesari pentru sinteza proteinelor și pentru funcționarea sistemului imunitar. Ea este bogată în vitamine și minerale, inclusiv vitamina A, vitamina E, vitamina B12, fier și zinc, care sunt esențiale pentru sănătatea sistemului imunitar.

Conține antioxidanți puternici, cum ar fi ficocianina și carotenoidele, care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și la întărirea sistemului imunitar.

Spirulina conține substanțe nutritive care pot susține sănătatea intestinului, cum ar fi fibrele și polizaharidele, care pot juca un rol în echilibrul microbiomului intestinal și în stimularea răspunsului imunitar.

Ashwagandha

Ashwagandha este o plantă folosită în medicina tradițională indiană (Ayurveda) de sute de ani și este adesea promovată pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar.

Ashwagandha este cunoscută pentru proprietățile sale adaptogene, care pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății. Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar și poate crește susceptibilitatea la boli și infecții.

Unele studii sugerează că ashwagandha ar putea avea efecte modulatoare asupra sistemului imunitar, putând să stimuleze unele componente ale acestuia, cum ar fi celulele T și celulele natural killer (NK), care sunt esențiale pentru răspunsul imun.

O minte sănătoasă și echilibrată este importantă pentru o imunitate optimă. Ashwagandha poate ajuta la promovarea stării de bine mentală și la îmbunătățirea calității somnului, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra funcționării sistemului imunitar.

Rhodiola Rosea

Rodiola Rosea, cunoscută și sub numele de „rădăcina de aur” sau „rădăcina arctică”, este o plantă adaptogenă folosită de secole în medicina tradițională pentru a susține sănătatea și bunăstarea generală. Deși cercetările asupra efectelor sale asupra sistemului imunitar sunt încă în curs, există unele dovezi și mecanisme potențiale prin care rodiola rosea ar putea influența imunitatea.

Această plantă conține compuși cu puternice efecte antioxidante și antiinflamatorii, cum ar fi fenolii și flavonoidele. Acești compuși pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și la reducerea inflamației, ceea ce poate susține funcționarea sistemului imunitar.

Rodiola rosea poate ajuta la îmbunătățirea stării de spirit și la reducerea simptomelor de anxietate și depresie. O sănătate mentală bună este esențială pentru un sistem imunitar puternic și funcțional.

Cordyceps

Cordyceps este un tip de ciupercă care a fost utilizată în medicina tradițională chineză de mii de ani pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar.

Cordyceps conține compuși bioactivi, cum ar fi polizaharidele și beta-glucanii, care pot stimula sistemul imunitar prin creșterea activității celulelor imune, cum ar fi celulele NK (natural killer) și macrofagele, care sunt esențiale pentru lupta împotriva infecțiilor.

Unele studii sugerează că Cordyceps ar putea avea efecte benefice pentru sănătatea respiratorie, inclusiv prin îmbunătățirea funcției pulmonare și a capacității respiratorii. Acest lucru poate contribui la reducerea riscului de infecții respiratorii și la întărirea sistemului imunitar.

Deși există unele dovezi care susțin beneficiile Cordyceps pentru imunitate, mai multe cercetări sunt necesare pentru a înțelege pe deplin modul în care această ciupercă influențează sistemul imunitar și pentru a determina eficacitatea și siguranța sa în diferite condiții de sănătate.

Sursa foto: Shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Varză cu Cârnați Oltenești și omletă cu Șuncă Praga și Cotlet Haiducesc