Mușcătura de câine, fie de la un animal vagabond, fie de la un animal de companie, reprezintă un risc serios de rabie, o infecție virală mortală care atacă sistemul nervos. Rabia se răspândește prin saliva animalelor infectate și poate pătrunde prin mușcături, zgârieturi sau chiar prin linsul unor răni deschise. Odată ce simptomele apar, boala este aproape întotdeauna fatală, cauzând inflamație cerebrală și moarte. Totuși, acțiunea rapidă poate salva vieți.
Curățarea imediată a rănii, evaluarea medicală promptă și începerea profilaxiei post-expunere, inclusiv vaccinarea, reduc drastic riscul de infectare. Reacția rapidă după o mușcătură de câine este esențială pentru prevenirea rabiei și asigurarea unei recuperări complete.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prevenirea rabiei se bazează pe trei strategii dovedite: informarea comunității, aplicarea rapidă a profilaxiei post-expunere și vaccinarea în masă a câinilor.
Educația comunităților cu privire la prevenirea mușcăturilor, simptomele care trebuie urmărite și importanța îngrijirii medicale imediate îi împuternicește pe oameni să acționeze prompt după expunere.
Profilaxia post-expunere, care presupune curățarea temeinică a rănii urmată de vaccin antirabic și imunoglobulină (când este necesar), este aproape 100% eficientă în prevenirea rabiei atunci când este administrată rapid. În același timp, vaccinarea câinilor la scară largă combate boala la sursă, reducând semnificativ transmiterea și cazurile la oameni.
Citește și: Cum arată mușcătura de căpușă. Semnele care o deosebesc de înțepătura de țânțar
Primul și cel mai important pas este curățarea imediată a rănii. Țineți mușcătura sub jet de apă timp de cel puțin 15 minute și spălați bine cu săpun pentru a elimina saliva și murdăria. Ulterior, aplicați o soluție antiseptică. Evitați leacurile casnice precum ardeiul iute, zeama de lămâie sau turmericul, deoarece cresc riscul de infecție. Spălarea corectă, de una singură, poate reduce șansele de transmitere a rabiei cu până la 90%.
Dacă rana sângerează, apăsați ușor cu o cârpă curată sau cu un bandaj până când se oprește. Nu încercați să închideți rănile adânci cu bandaje strânse sau cusături înainte de sfatul medicului, deoarece virusul poate rămâne prins în interior. În schimb, acoperiți lejer rana cu un pansament steril pentru a o proteja de murdărie și infecție până ajungeți la medic.
Chiar și mușcăturile minore pot transmite rabia. Vizitați un cadru medical cât mai curând, de preferat în câteva ore de la mușcătură. Informați medicul despre animalul care a mușcat: dacă era vaccinat, dacă era vagabond sau dacă prezenta un comportament neobișnuit. Medicul va evalua rana, va verifica statutul vaccinării antitetanice și va prescrie antibiotice dacă este necesar, pentru a preveni infecțiile secundare.
Profilaxia post-expunere este tratamentul care salvează viața și previne rabia. Conform CDC, aceasta include:
Profilaxia post-expunere este aproape 100% eficientă dacă este începută rapid și dusă la capăt conform recomandărilor. Nu săriți și nu întârziați dozele, chiar dacă ulterior câinele pare sănătos.
Dacă animalul este de companie sau poate fi supravegheat, țineți-l sub observație timp de 10 zile pentru orice semne de boală sau comportament neobișnuit. În paralel, urmăriți-vă propria stare: febră, furnicături la locul mușcăturii sau dificultăți de înghițire. Totuși, tratamentul trebuie început înainte de apariția simptomelor. Nu așteptați confirmarea rabiei înainte de a începe profilaxia post-expunere.
Deși profilaxia post-expunere trebuie început înainte de apariția simptomelor, recunoașterea semnelor precoce este esențială:
Odată ce aceste simptome se dezvoltă, rabia este aproape întotdeauna fatală.
Foto: shutterstock