Leucemie acută – tratament în România – explică dr. Mihaela Andreescu, hematolog

Care este tratamentul prescris în România după ce un pacient a fost diagnosticat cu leucemie acută?Ce paşi se urmează? Dr. Mihaela Andreescu, hematolog, explică
Leucemie acută – tratament în România – explică dr. Mihaela Andreescu, hematolog

Am aflat de la dr. Mihaela Andreescu, medic primar hematolog, doctor în ştiinţe medicale, cercetător la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti care sunt paşii de tratament pe care un pacient diagnosticat cu leucemie acută îi are de parcurs.


CSÎD: Imaginea pe care o avem în conştiinţa populară despre leucemie este aceea a copiiilor raşi în cap… De ce se pierde părul?

Dr. Mihaela Andreescu: Citostaticul distruge celula cu proliferare rapidă, cum este celula leucemică (blastul), dar distruge şi celula sănătoasă cu proliferare rapidă (părul, fanerele în general, celulele care proliferează rapid de la nivelul tractului digestiv, ducând la mucozită etc). Această distrucţie a celulelor intens proliferative duce la căderea părului, descuamarea tegumentelor şi a mucoaselor şi la întregul tablou de efecte adverse asociate în mentalul colectiv cu noţiunea de chimioterapie.
CSÎD: În România se folosesc tratamente şi terapii de ultimă oră pentru pacienţii cu leucemie?
Dr. Mihaela Andreescu:
În România, pe de o parte există o serie de studii clinice în care pacientul se poate înrola şi poate astfel beneficia de tratamente moleculare ţintite la fel ca pacientii trataţi în afara graniţelor ţării. Este important de menţionat că avem la dispoziţie în prezent toate medicamentele din curele de tratament indicate în protocoalele de leucemii acute şi folosite în ghidurile clinice internaţionale, ceea ce ne ajută destul de mult în practica clinică.

Leucemie acută – tratament

CSÎD: Ce tratament se impune pentru leucemia acută? Ştim că este un tratament complex, aţi putea totuşi să explicaţi în detaliu în ce constă?
Dr. Mihaela Andreescu:
Tratamentul în leucemiile acute cuprinde o fază de echilibrare a pacientului, care de multe ori vine cu anemie şi trombocitopenie severe, cu sindrom hemaragipar sever sau în alte cazuri cu diverse infecţii pe imunosupresia secundară neutropeniei. Această echilibrare a pacientului este necesar să se realizeze rapid pentru a continua cu faza de tratament propriu-zis al leucemiei acute – chimioterapia.
CSÎD: Ce se întâmplă apoi când începe chimioterapia?
Dr. Mihaela Andreescu:
Tratamentul citostatic este împărţit în chimioterapie de inducţie şi chimioterapie de consolidare. De câte ori este posibil, trebuie avută în vedere intenţia curativă. Candidaţii la transplant alogen de celule stem (transplant de la donator familial compatibil, de obicei fraţi sau surori, sau de la donator compatibil neînrudit) ar trebui identificaţi cât mai devreme în timpul curelor de inducţie. Pacienţii vârstnici, cu status de performanţă scăzut şi comorbidităţi (boli asociate) considerabile, neeligibili pentru tratament curativ, pot beneficia de tratament suportiv. Terapia de inducţie este standardizată prin ghiduri internaţionale de tratament şi include o antraciclină şi citarabină. Necesită internarea pacienţilor în spital pentru administrarea tratamentului şi scopul este înlăturarea completă a celulelor leucemice din măduva osoasă. Chimioterapia va fi urmată de scăderea valorilor globulelor roşii, a trombocitelor şi a globulelor albe, pacientul necesitând ulterior administrarea de produse de sânge, monitorizarea continuă a efectelor secundare.

Spitalizarea iniţială poate fi de o lună

CSÎD: Cât ar putea dura spitalizarea iniţială şi ce urmează apoi?
Dr. Mihaela Andreescu:
Durata spitalizării iniţiale poate fi de aproximativ 4 săptămâni.  La două săptămâni de la terminarea chimioterapiei, se repetă aspiratul medular, pentru a se determina dacă răspunsul la tratament este cel aşteptat. Dacă aspiratul medular confirmă răspunsul la tratament, pacienţii trec la chimioterapie de consolidare. Dacă nu se obţine însă răspunsul, se mai efectuează o cură de inducţie remisiune. Pacienţii care nu răspund după unul sau două cicluri de inducţie sunt consideraţi refractari. În acest caz, se consideră că este nevoie de o cură de chimioterapie mai agresivă, urmată de transplant de măduvă osoasă.
CSÎD: Ce se întâmplă în cazul pacienţilor cu leucemie acută la care s-a obţinut remisiunea clinică şi hematologică?
Dr. Mihaela Andreescu:
Pacienţii care au obţinut remisiunea clinică şi hematologică trebuie să primească unul sau mai multe cicluri de terapie post-remisiune (de regulă aceasta se realizează cu Cytozar în doze mari), numărul de cicluri de consolidare nefiind însă complet standardizat sau acolo unde există indicaţie, consolidarea se va face cu transplant alogen de celule stem de la donator înrudit compatibil sau de la donator neînrudit compatibil.  

Chimioterapia de consolidare şi chimioterapia intensivă explicate pe larg

CSÎD: Ce este chimioterapia de consolidare?
Dr. Mihaela Andreescu
: Scopul chimioterapiei de consolidare este să prevină recăderea. Pacienţii trebuie să fie internaţi în spital pentru această terapie. Efectele nu sunt la fel de grave ca în cazul chimioterapiei de inducţie. Cu toate acestea, în această perioadă riscul de infecţie este foarte ridicat, pentru că sistemul imunitar este slăbit din cauza chimioterapiei recente.
CSÎD: Ce este chimioterapia non-intensivă?
Dr. Mihaela Andreescu:
Chimioterapia non-intensivă este rezervată pacienţilor vârstnici sau cei cu alte probleme medicale (care nu sunt suficient de sănătoşi pentru a beneficia de chimioterapie intensivă). Aceste medicamente, cum ar fi: agenţii hipo-metilanţi (medicamente care inhibă metilarea ADN-ului, cum ar fi azacitidina, decitabina), imuno-modulatoarele (cum ar fi lenalidomida, care modulează sistemul imunitar normal al organismului să lupte cu leucemia şi în acelaşi timp, forţează celulele leucemice să înceteze diviziunea şi să se matureze), medicamentele din studiile clinice, chimioterapia în doze mici (cum ar fi citarabina) etc sunt mai puţin intense, iar unele nu necesită internarea.