Efectele COVID-19 asupra inimii

Noile cercetări publicate în Experimental Physiology evidențiază efectele COVID-19 asupra inimii. Posibilele efecte asupra sistemului cardiovascular, dar și asupra sănătății pe termen lung ale COVID-19 au fost studiate pe adulții tineri, relativ sănătoși, care nu au fost spitalizați și care au avut doar simptome minore în urma contractării virusului.

Rigiditatea crescută a arterelor, în special, a fost un simptom descoperit la adulții tineri, ceea ce poate afecta sănătatea inimii și poate fi, de asemenea, importantă pentru alte populații care ar fi putut avea cazuri severe de virus. Acest lucru înseamnă că adulții tineri și sănătoși cu simptome ușoare de COVID-19 își pot crește riscul de complicații cardiovasculare care pot continua să persiste o anumită perioadă de timp după infecția cu COVID-19.

În timp ce SARS-CoV-2, virusul cunoscut pentru provocarea pandemiei COIVD-19, se caracterizează în principal prin simptome respiratorii, alte studii au arătat recent modificări ale funcției vaselor de sânge la adulții tineri la 3-4 săptămâni după infectarea cu SARS-CoV- 2 (Ratchford și colab., 2021). Acest lucru a fost observat și la câteva luni după infecție și la adulții în vârstă (Riou și colab. J Clin Med. 2021).

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Echipa de cercetare de la Universitatea de Stat Appalachian a descoperit că virusul poate avea efecte dăunătoare asupra arterelor din tot corpul, inclusiv în artera carotidă care alimentează creierul cu sânge. Specialiștii au făcut comparații între SARS-CoV-2 și alte infecții acute bacteriene și virale care modifică rigiditatea arterială, cum ar fi febra reumatică, boala Kawasaki, pneumonia, H. Pylori și lupusul, care pot persista mult timp după ce simptomele au dispărut.

Efectele COVID-19 asupra inimii

Cercetătorii au testat adulții tineri la 3-4 săptămâni după ce au fost infectați cu SARS-CoV-2. Au folosit ultrasunete pe artera carotidă și au înregistrat imaginea respectivă timp de 10-15 bătăi cardiace.

Aceste înregistrări au fost analizate pe calculator pentru a găsi măsurile de rigiditate carotidă. Pentru grupul de control, au utilizat date de la adulți tineri sănătoși care au fost studiați înainte de pandemia COVID-19.

În ceea ce privește limitările acestui studiu, cercetătorii nu știu dacă grupul SARS-CoV-2 a avut scăderi înnăscute ale rigidității arteriale înainte de contractarea virusului.

De asemenea, nu au controlat ciclul menstrual sau variațiile în utilizarea contraceptivelor în niciunul dintre grupuri. Cu toate acestea, cercetările anterioare au indicat faptul că utilizarea contraceptivelor și fluctuațiile ciclului menstrual în rândul femeilor tinere, sănătoase, pot să nu influențeze rezultatele.

Cercetătorii îi urmăresc pe acești tineri adulți timp de 6 luni după infecția inițială cu SARS-CoV-2 pentru a observa dacă și când se va îmbunătăți sănătatea lor arterială.

Rezultatele studiului longitudinal vor fi interesante, deoarece simptomologia acestor adulți se poate îmbunătăți, dar totuși este posibil ca sănătatea lor arterială să nu se refacă la fel de repede, ceea ce poate avea o semnificație aparte pentru sănătatea inimii. Investigațiile ulterioare ar trebui să aibă ca scop studierea unei populații mai diverse de pacienți de-a lungul timpului, în special a adulților mai în vârstă care sunt mai susceptibili la virus și care pot avea afecțiuni subiacente precum boli de inimă, diabet și hipertensiune.

Dr. Steve Ratchford, autorul principal al lucrării a declarat: „Aceste descoperiri sugerează un potențial impact pe termen lung al virusului COVID-19 asupra adulților tineri, relativ sănătoși, care ar putea avea senzația de altfel că virusul nu îi afectează”.