Demența frontotemporală: ce este, simptome și cauze – boala lui Bruce Willis explicată

Extrem de dificil de diagnosticat, demența frontotemporală este un pericol aproape invizbil. Află care sunt semnele și simptomele care îți indică prezența unei astfel de afecțiuni.
  • Publicat:
Demența frontotemporală: ce este, simptome și cauze - boala lui Bruce Willis explicată
Envato

Probabil că până azi, când familia lui Bruce Willis a făcut public anunțul conform căruia starul din Greu de ucis suferă de o boală degenerativă incurabilă – demență frontotemporală, nici nu știai că există, mai ales ce implică o astfel de afecțiune.

Deși este cea mai comună formă de demență la persoanele cu vârsta sub 60 de ani, demența frontotemporală este extrem de greu diagnosticată, chiar și în cazul actorului au durat câțiva ani până a primit un diagnostic ferm.

Mai mult, încă nu există tratament pentru vindecarea acestei boli care duce la atrofierea lobilor frontali și temporali ai creierului.

Mai multe despre anunțul făcut de familia actorului Bruce Willis, citește aici: Bruce Willis, diagnosticat cu demență frontotemporală, o boală incurabilă care atrofiază creierul

Ce este demența frontotemporală

Demența frontotemporală (FTD) reprezintă un grup de tulburări la nivelul celulelor cerebrale, prin acumularea de proteine anormale la nivelul creierului, și se poate manifesta într-o primă fază, ca în cazul actorului Bruce Willis, sub forma unei afazii primară progresivă (dificultăți în exprimarea prin cuvinte, dar și în înțelegerea a ceea ce spun oamenii).

Conform Dementia UK, termenul în sine este un termen umbrelă care acoperă mai multe trăsături ale demenței.

Afazia apare fie în cazul unei tumori la nivelul creierului, fie în cazul unui accident vascular cerebral sau în cazul unei afecțiuni degenerativă progresivă cum este demența frontotemporală.

Tipuri de demență frontotemporală

Există două tipuri de demență frontotemporală: cu variații de comportament care se manifestă prin modificări ale funcțiilor executive, ale gândirii și planificării.

Al doilea tip afectează neuronii motorii intervenind, implicit, incapacitatea de a înghiți, mușchi rigizi, dificultăți în a-ți folosi brațele, în mișcări cu forță diferită de cea obișnuită, cum ar fi atunci când vrei să închizi niște butoni, sau în ceea ce privește manufacturarea unor obiecte mici.

Semne și simptome

Simptomele pot varia de la o persoană la alta în funcție de care părți ale lobilor frontali sau temporali sunte afectate.

În ceea ce privește demența frontotemporală cu variații de comportament (comportamentală), persoanele afectate își pierd rareori memoria, însă se străduiesc să îți organizeze gândirea, să planifice, să stabilească priorități.

În afazia primară progresistă, cel de-al doilea tip de demență frontotemporală, pacienții au dificultăți de exprimare și înțelegere a limbajului. De-a lungul timpului, este posibil să nu mai recunoască fețele sau obiectele familiare, și pot chiar săm rămână muți.

Tulburările FTD ale neuronilor motori pot să nu afecteze memoria, cogniția, limbajul sau comportamentul, mai ales la început. Semnele inițiale pot include incapacitatea de a controla mișcările sau probleme cu echilibrul și mersul pe jos.

Alte simptome care pot apărea:

  • pierderea controlului vezicii urinare;
  • pierderea controlului intestinelor;
  • slăbiciune musculară sau dificultăți la înghițire.

Un semn distinctiv al acestei tulburări, paralizia supranucleară progresivă, este dificultatea de a privi în jos sau de a face alte mișcări ale ochilor.

Cauzele demenței frontotemporale

Nu se știe încă cu fermitate care este cauza apariției unei astfel de dereglări neurologice, însă, între 10% și 30% din cazurile de FTD sunt moștenite genetic. În afară de genetică, nu există alți factori de risc cunoscuți, deși cercetătorii investighează ce rol îl pot juca tiroida și insulina în debutul bolii.

Persoanele cu FTD trăiesc de obicei de la șase până la opt ani cu această afecțiune, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA.  Iar boala se dezvoltă încet și gradual din ce în ce mai rău de-a lungul anilor.

Nu există încă un tratament de prevenire sau tratare a acestei afecțiuni medicală.

„Este foarte important ca persoanele care suferă de FTD, să continue să mănânce bine, să facă exerciții fizice în mod regulat și să rămână conectați cu oamenii din jur. Aceste activități nu sunt medicamente, nu vindecă boala, dar vă pot ajuta creierul să funcționeze cât mai bine posibil”, a declarat doctor Paulson, profesor de neurologie și director al Centrului pentru Alzheimer din Michigan, al Universității din Michigan.

Sursă: edition.cnn.com,  www.independent.co.uk

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult
Recomandare video
Salată cu ciuperci și Mușchi File și paste cu Jambon de Curcan